Uniunea Europeană pregătește un plan pentru a deplasa mai rapid trupele, armele și proviziile pe continent în caz de conflict cu Rusia.
În prezent, multe poduri și tuneluri europene nu pot suporta greutatea tancurilor grele, iar documentația complicată poate întârzia deplasarea trupelor cu zilele.
Comisia Europeană urmează să-și prezinte propunerea pe 19 noiembrie, concentrându-se pe ceea ce oficialii numesc „mobilitate militară” – capacitatea de a transporta rapid soldați, muniție și echipamente, fără întârzieri birocratice. Oficialii de la Bruxelles descriu efortul ca un fel de „Schengen militar”, o zonă în care convoaiele militare să se poată deplasa peste granițe la fel de ușor – sprijinite de reglementări armonizate, drumuri și căi ferate modernizate și o rețea de coridoare, aeroporturi și porturi pregătite pentru uz militar.
Documentul, obținut de RMF FM, include atât noi propuneri legislative, cât și o actualizare a proiectelor aflate în derulare, potrivit Kyiv Post.
Consolidarea podurilor, extinderea capacității feroviare și îmbunătățirea coordonării între statele membre
Planul Comisiei Europene urmărește să elimine astfel de obstacole prin consolidarea podurilor, extinderea capacității feroviare și îmbunătățirea coordonării între statele membre.
Bruxelles dorește, de asemenea, digitalizarea logisticii vamale și crearea unui „cadru de urgență” pentru transportul militar urgent. O altă propunere ar crea o „flotă de solidaritate” – un fond de vagoane și locomotive specializate, disponibile pentru utilizare militară rapidă în întreaga Europă.
În plus, se așteaptă ca UE să propună noi măsuri de securitate pentru protejarea rutelor critice de transport împotriva sabotajului sau atacurilor cibernetice.
Oficialii europeni subliniază că planul va fi dezvoltat în strânsă cooperare cu NATO pentru a evita suprapunerile. Polonia, în special, a insistat ca eforturile UE să rămână în concordanță cu logistica și planificarea de apărare ale NATO.
Obiectivele de mobilitate, de la echipamente la soldați
Din punct de vedere tehnic, mobilitatea militară este limitată de infrastructura existentă, care nu este uniform adaptată pentru vehiculele grele moderne.
Tancurile occidentale, precum Leopard 2 sau Abrams M1A2, cântăresc între 66 și 74 de tone, ceea ce impune drumuri și poduri capabile să suporte între 85 și 100 de tone conform standardelor NATO.
Conform unui raport realizat de Center for European Policy Analysis (CEPA), în Europa, 90% din autostrăzi, 75% din drumurile naționale și 40% din poduri pot suporta vehicule cu clasa maximă de încărcare MLC 50 pentru vehicule șenilate. Aproximativ 93% din infrastructura identificată ca relevantă pentru scopuri militare se suprapune cu rețeaua TEN‑T (Trans‑European Transport Network), ceea ce arată că majoritatea coridoarelor esențiale pentru mobilitatea militară se află pe rute civile principale, potrivit studiului citat.
O altă provocare o reprezintă diferențele de ecartament feroviar, de exemplu 1.435 mm în majoritatea Europei și 1.520 mm în țările baltice, impun transbordarea echipamentelor, ceea ce poate genera întârzieri între 12 și 36 de ore.
Pe plan strategic, NATO a stabilit obiective clare privind capacitatea de mobilizare rapidă a forțelor. În scenarii ideale, un batalion ar trebui să fie dislocat în 24–48 de ore, o brigadă în șapte zile și o divizie în aproximativ 30 de zile.
Forța de reacție rapidă NATO (NRF) dispune de zeci de mii de militari gata să fie mobilizați în perioade scurte, cu exerciții recente demonstrând transportul a 20.000 de soldați americani în Europa în cadrul DEFENDER Europe 2020 și implicarea a 45.000 de participanți în DEFENDER Europe 2023.
Distanțele logistice critice, cum ar fi coridoarele Germania–Polonia sau Țările de Jos–Flancul estic, variază între 600 și 1.600 km, iar porturile strategice precum Rotterdam, Antwerp sau Bremerhaven au capacitatea combinată de a gestiona peste un milion de tone de încărcături militare pe an.
Investiții UE de doar 1,7 mld. euro pentru mobilitatea militară
Până în prezent, Uniunea Europeană a alocat pentru mobilitatea militară în cadrul programului Connecting Europe Facility aproximativ 1,69 miliarde de euro pentru perioada 2021‑2027, sumă destinată finanțării infrastructurii dual‑use, adică adaptată atât pentru transport civil, cât și pentru deplasarea echipamentelor militare.
În această perioadă au fost selectate 95 de proiecte în 21 de state membre, iar în cadrul apelurilor recente, de exemplu în 2023, au fost puse la dispoziție 790 de milioane de euro pentru proiecte care vizează modernizarea drumurilor, podurilor, căilor ferate și a altor coridoare strategice.
Cu toate acestea, experții recunosc că investițiile efective acoperă doar o parte din necesarul real, estimat a fi mult mai mare, de ordinul zecilor de miliarde de euro, pentru a adapta complet infrastructura europeană la cerințele mobilității militare rapide și a asigura capacitatea deplasărilor masive de trupe și echipamente grele.
Lecțiile Dacian Fall 2025
Armata franceză a desfășurat o operațiune logistică complexă ca să-și transporte echipamentele în România pentru vastul exercițiu Dacian Fall al NATO. Practic, este vorba de „o manevră într-o altă manevră” care se lovește de obstacolele administrative ce încă frânează mobilitatea materialelor militare în Europa.
Transportul echipamentelor militare în România a întâmpinat mai multe dificultăţi logistice. Forţele franceze, de exemplu, s-au confruntat cu obstacole administrative, inclusiv cu proceduri vamale şi de frontieră complexe, precum verificarea documentelor vehiculelor, listele cu personalul militar şi poliţia însoţitoare, ceea ce a generat întârzieri în deplasarea tehnicii.
De asemenea, transportul tehnicii militare a fost considerat o operaţiune logistică majoră, deoarece convoaiele militare trebuie să rămână unitare şi să se deplaseze cu viteză redusă pentru a permite sprijinul poliţienesc în traversarea mai multor state.
„Ne confruntăm cu constrângeri de timp de pace, ceea ce este de înțeles”, spune generalul Maxime Do Tran, comandantul Brigăzii 7 Blindate. Există mecanisme NATO pentru „reducerea barierelor administrative și vamale” în caz de conflict, asigură locotenent-colonelul Alexis. Aceste proceduri ar dura „câteva săptămâni”, adaugă el.
(Citește și: ”AFP: Dacian Fall România – exemplul deplasării echipamentelor militare, care arată obstacolele care frânează mobilitatea trupelor NATO. De ce a fost nevoie de „o manevră într-o altă manevră””)
***
Urmărește-ne pe Google News
