România semnează Tratatul de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă la summit-ul european care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles. Contextul – atât cel european
Repararea bilanţurilor în toate cele trei sectoare (guverne, bănci comerciale, populaţie) va fi îndelungată, dureroasă şi costistoare. Dar nu există alternativă la ea. În acest context, politicile neo-keynesiene de stimulare a cererii constituie cel mult un paleativ.
România şi-a anunţat intenţia, alături de alte cinci state din zona non-euro, să subscrie la Pactul fiscal pe care liderii europeni l-au adoptat de principiu,
Creşterea economică a României a venit, în 2011, din exporturi şi un an agricol foarte bun. Cât ne mai putem bizui pe ele? Partenerii către care exportăm (între care Italia) se confruntă cu serioase probleme, iar agricultura de anul viitor începe cu seceta din această toamnă.
Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe cea ajustată sezonier. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?
În Europa, patronii interceptează corespondența privată a angajaților, utilizând ilegal softuri secrete de monitorizare a computerelor; În România unii angajați pretind că șefii lor au
Preşedintele Traian Băsescu a trimis luni o nouă scrisoare preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, în care cere adoptarea urgentă a
Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii.
O adevărată fabrică de medici pentru Europa şi America. Migraţia anuală a depăşit deja numărul de medici specialişti pe care-i scoate, în fiecare an, şcoala rămânescă. Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii.
1,3 miliarde de euro. Atât au plătit guvernul şi autorităţile locale în doar 3 ani (2007-2010) pe subvenţiile la căldură . În august anul acesta, guvernul a anulat subvenţia, lăsând în urmă cel mai scump preţ al gigacaloriei din Europa – potrivit unui studiu PwC: cu 20% mai mare decât în restul UE. Explicabil: subvenţiile au înlocuit tehnologizarea producerii şi transportului căldurii, iar preţurile energiei ieftine (cogenerate) sunt făcute şi umflate după cum trebuie să le iasă profitul anonimilor băieţi deştepţi.
Poate cea mai discretă dezbatere. Steaua sub care încearcă să pornească discuţiile pe Strategia (noua) Anticorupţie e pitică şi roşie. Chiar şi în cazul că s-ar urni lucrurile – de la clasa politică, la societatea civilă şi la cetăţeanul de rând – mai rămâne marele hop al Justiţiei.Asta pentru că în România, corupţia se bucură de-o clemenţă mai mare decât au parte delictele de drept comun.
Al 12 le-a recensământ din istoria României va fi primul după criteriile europene. Țările UE au fost chemate anul acesta să-și numere cetățenii și să afle care pe unde sunt, ce muncesc, în ce case trăiesc, cât câștigă, ce educație au și în ce zeu cred. Bulgarii, germanii și englezii, au bifat deja această obligație europeană. Noi și ungurii o facem în octombrie. Săptămâna asta trebuie să înceapă campania de popularizare.
Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României.
Dar acești oameni au o importanţă aparte, după calităţile atribuite de sociologi: putere de muncă, mentalitate de luptători, își asumă riscuri, orientați către viitor, mulţi cu aptitudini antreprenoriale. România contează pe întorcerea lor, sau va apela la forţă de muncă străină?
Potrivit estimărilor independente ale organizaţiei de tip Think-tank “Open Europe”, România va încheia perioada bugetară 2007 – 2013 cu plăţi către bugetul UE ce se
Comisia Europeană a prezentat propunerea de buget UE pentru 2014-2020. Statele și Parlamentul European trebuie acum să cadă de acord în ceea ce privește sumele și viitoarele priorități politice. Cât cheltuiește UE în țara dumneavoastră? De unde vin banii?
„Există anumiţi indicatori care arată o încetinire a creşteii economice în trimestrul doi. Trebuie să vedem, când vom avea datele finale, cât de mult a încetinit creşterea” – spune Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti. Economişti consultaţi de cursdeguvernare.ro au găsit explicaţii privind încetinirea creşterii economiei româneşti în trimestrul II faţă de trimestrul I al anului 2011, asupra căreia atrage atenţia oficialul.
L-am întrebat pe secretarul de stat Karoly Borbely, din Ministerul Economiei, dacă ar putea pune la dispoziţia presei vreun studiu privind ifluenţele economice ale reorganizării administrativ-teritoriale. „Din câte ştiu eu, nu sunt astfel de studii la minister, nu am văzut aşa ceva. Ştiu ca sunt necesare, dar eu nu am văzut. Încercaţi la INS” – a fost răspunsul oficialului din Ministerul Economiei.
Principalul partid de guvernare, PDL, demarează procedurile politice pentru reîmpărţirea României în 8 regiuni de dezvoltare cu personalitate juridică, printr-o discuţie avută de premierul Emil
Compania Naţională de Investiţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), nu a încetinit cadenţa cu care construieşte săli de sport prin ţară nici în perioada crizei economice. De reţinut: există comune cu un buget anual mai mic decât costul sălii de sport construite de guvern. În acest moment, CNI are în execuţie 89 de săli de sport, într-un program pentru care este alocată suma de 120.000.000 lei de la bugetul de stat.
După oprirea hemoragiei banilor din buget, Guvernul pare că întârzie să ia măsurile de întremare a economiei, de relansare reală.
România semnează Tratatul de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă la summit-ul european care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles. Contextul – atât cel european
Repararea bilanţurilor în toate cele trei sectoare (guverne, bănci comerciale, populaţie) va fi îndelungată, dureroasă şi costistoare. Dar nu există alternativă la ea. În acest context, politicile neo-keynesiene de stimulare a cererii constituie cel mult un paleativ.
România şi-a anunţat intenţia, alături de alte cinci state din zona non-euro, să subscrie la Pactul fiscal pe care liderii europeni l-au adoptat de principiu,
Creşterea economică a României a venit, în 2011, din exporturi şi un an agricol foarte bun. Cât ne mai putem bizui pe ele? Partenerii către care exportăm (între care Italia) se confruntă cu serioase probleme, iar agricultura de anul viitor începe cu seceta din această toamnă.
Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe cea ajustată sezonier. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?
În Europa, patronii interceptează corespondența privată a angajaților, utilizând ilegal softuri secrete de monitorizare a computerelor; În România unii angajați pretind că șefii lor au
Preşedintele Traian Băsescu a trimis luni o nouă scrisoare preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, în care cere adoptarea urgentă a
Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii.
O adevărată fabrică de medici pentru Europa şi America. Migraţia anuală a depăşit deja numărul de medici specialişti pe care-i scoate, în fiecare an, şcoala rămânescă. Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii.
1,3 miliarde de euro. Atât au plătit guvernul şi autorităţile locale în doar 3 ani (2007-2010) pe subvenţiile la căldură . În august anul acesta, guvernul a anulat subvenţia, lăsând în urmă cel mai scump preţ al gigacaloriei din Europa – potrivit unui studiu PwC: cu 20% mai mare decât în restul UE. Explicabil: subvenţiile au înlocuit tehnologizarea producerii şi transportului căldurii, iar preţurile energiei ieftine (cogenerate) sunt făcute şi umflate după cum trebuie să le iasă profitul anonimilor băieţi deştepţi.
Poate cea mai discretă dezbatere. Steaua sub care încearcă să pornească discuţiile pe Strategia (noua) Anticorupţie e pitică şi roşie. Chiar şi în cazul că s-ar urni lucrurile – de la clasa politică, la societatea civilă şi la cetăţeanul de rând – mai rămâne marele hop al Justiţiei.Asta pentru că în România, corupţia se bucură de-o clemenţă mai mare decât au parte delictele de drept comun.
Al 12 le-a recensământ din istoria României va fi primul după criteriile europene. Țările UE au fost chemate anul acesta să-și numere cetățenii și să afle care pe unde sunt, ce muncesc, în ce case trăiesc, cât câștigă, ce educație au și în ce zeu cred. Bulgarii, germanii și englezii, au bifat deja această obligație europeană. Noi și ungurii o facem în octombrie. Săptămâna asta trebuie să înceapă campania de popularizare.
Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României.
Dar acești oameni au o importanţă aparte, după calităţile atribuite de sociologi: putere de muncă, mentalitate de luptători, își asumă riscuri, orientați către viitor, mulţi cu aptitudini antreprenoriale. România contează pe întorcerea lor, sau va apela la forţă de muncă străină?
Potrivit estimărilor independente ale organizaţiei de tip Think-tank “Open Europe”, România va încheia perioada bugetară 2007 – 2013 cu plăţi către bugetul UE ce se
Comisia Europeană a prezentat propunerea de buget UE pentru 2014-2020. Statele și Parlamentul European trebuie acum să cadă de acord în ceea ce privește sumele și viitoarele priorități politice. Cât cheltuiește UE în țara dumneavoastră? De unde vin banii?
„Există anumiţi indicatori care arată o încetinire a creşteii economice în trimestrul doi. Trebuie să vedem, când vom avea datele finale, cât de mult a încetinit creşterea” – spune Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti. Economişti consultaţi de cursdeguvernare.ro au găsit explicaţii privind încetinirea creşterii economiei româneşti în trimestrul II faţă de trimestrul I al anului 2011, asupra căreia atrage atenţia oficialul.
L-am întrebat pe secretarul de stat Karoly Borbely, din Ministerul Economiei, dacă ar putea pune la dispoziţia presei vreun studiu privind ifluenţele economice ale reorganizării administrativ-teritoriale. „Din câte ştiu eu, nu sunt astfel de studii la minister, nu am văzut aşa ceva. Ştiu ca sunt necesare, dar eu nu am văzut. Încercaţi la INS” – a fost răspunsul oficialului din Ministerul Economiei.
Principalul partid de guvernare, PDL, demarează procedurile politice pentru reîmpărţirea României în 8 regiuni de dezvoltare cu personalitate juridică, printr-o discuţie avută de premierul Emil
Compania Naţională de Investiţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), nu a încetinit cadenţa cu care construieşte săli de sport prin ţară nici în perioada crizei economice. De reţinut: există comune cu un buget anual mai mic decât costul sălii de sport construite de guvern. În acest moment, CNI are în execuţie 89 de săli de sport, într-un program pentru care este alocată suma de 120.000.000 lei de la bugetul de stat.
După oprirea hemoragiei banilor din buget, Guvernul pare că întârzie să ia măsurile de întremare a economiei, de relansare reală.
