Comisia Europeană a elaborat o analiză detaliată pe 11 direcții asupra draftului de Acord de parteneriat trimis de Guvernul României la Bruxelles pentru atragerea fondurilor
Guvernul va scădea în următorii patru ani contribuțiile la asigurările sociale de stat pe partea angajatorilor și taxa pe valoare adăugată, însă numai în funcție
România îndeplineşte cea mai mare parte a indicatorilor de stabilitate economică din Tabloul de bord al Uniunii Europene, însă caracterul volatil al performanțelor ridică în
Problemele care au dus la absorbția foarte slabă a fondurilor europene în exercițiul financiar 2007-2013 riscă să se repete și în exercițiul 2014-2020. Cel puțin
După ce a amenințat, fără succes, spitalele private, că le taie accesul la asigurările publice, ministrul sănătății a decis că e mai înțelept să privatizeze
Absorbția fondurilor europene în România este grevată în prezent de aplicarea corecțiilor financiare la cinci programe structurale și de coeziune, din care trei se află
Liderii USL au anunțat că anul acesta urmează să implementeze reorganizarea administrativ-teritorială a țării, prin adăugarea unui nivel suplimentar de unități administrative – regiunile cu
Nu doar România, ci întreaga Europă se confruntă cu probleme demografice grave și perspective sumbre. O problemă care în 15-20 de ani, dacă nu se
Forța calificată de muncă, plecată din România în Spania sau Italia, se întoarce acasă. Dar nu așa cum și-ar dori-o sociologii, piața muncii și bugetele statului. Specialiștii pe utilajul care face tunelul metroului Drumul Taberei – Pantelimon, aduși de firma spaniolă care execută proiectul sunt români. Emigrați, și aduși acum ca specialiști străini.
Textul de mai jos constituie o încercare de explicare, pentru publicul românesc avizat, a principalelor provocări cu care se confruntă proiectul european în general şi zona euro în particular, privite dintr-o
Textul de mai jos constituie o încercare de explicare, pentru publicul românesc avizat, a
Emisiunea de bonduri germane de săptămâna trecută, în valoare de 3,9 miliarde euro, s-a adjudecat cu o dobândă negativă de 0,0122%. Asta înseamnă că investitorii vor primi la scadență mai puțini bani decât au plasat, ceea ce ar putea părea ciudat. De fapt,
Numărul de salariaţi înregistraţi oficial în România este la jumătate din cea mai mică valoare înregistrată în statele UE, conform ultimelor date furnizate de Eurostat.
Aproape toate statele europene funcţionează cu un raport salariaţi/cetăţeni în intervalul 40% – 50%, în timp ce la noi raportul este de circa 20%.
În octombrie 2009, la o întâlnire a Preşedintelui cu oameni de afaceri, am atras atenţia asupra faptului că evaziunea afectează siguranţa naţională. Câteva luni mai târziu, evaziunea şi-a găsit loc pe lista de ameninţări la siguranţa naţională şi au început să apară unele măsuri. Din păcate, multe dintre acestea au fost ineficiente. Ce ar putea fi făcut? Din fericire, soluţii există. Din păcate, ele depind de o voinţă politică.
Regiunea Bucureşti-Ilfov are proiectele pe fonduri structurale cele mai valoroase, ca bani potențiali care pot fi absorbți de la Comisia Europeană, dar, raportat la valorile eligibile, plățile efectuate către beneficiari sunt cele mai reduse, din anul 2007 până în prezent.
România semnează Tratatul de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă la summit-ul european care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles. Contextul – atât cel european
Repararea bilanţurilor în toate cele trei sectoare (guverne, bănci comerciale, populaţie) va fi îndelungată, dureroasă şi costistoare. Dar nu există alternativă la ea. În acest context, politicile neo-keynesiene de stimulare a cererii constituie cel mult un paleativ.
România şi-a anunţat intenţia, alături de alte cinci state din zona non-euro, să subscrie la Pactul fiscal pe care liderii europeni l-au adoptat de principiu,
Creşterea economică a României a venit, în 2011, din exporturi şi un an agricol foarte bun. Cât ne mai putem bizui pe ele? Partenerii către care exportăm (între care Italia) se confruntă cu serioase probleme, iar agricultura de anul viitor începe cu seceta din această toamnă.
Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe cea ajustată sezonier. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?
Comisia Europeană a elaborat o analiză detaliată pe 11 direcții asupra draftului de Acord de parteneriat trimis de Guvernul României la Bruxelles pentru atragerea fondurilor
Guvernul va scădea în următorii patru ani contribuțiile la asigurările sociale de stat pe partea angajatorilor și taxa pe valoare adăugată, însă numai în funcție
România îndeplineşte cea mai mare parte a indicatorilor de stabilitate economică din Tabloul de bord al Uniunii Europene, însă caracterul volatil al performanțelor ridică în
Problemele care au dus la absorbția foarte slabă a fondurilor europene în exercițiul financiar 2007-2013 riscă să se repete și în exercițiul 2014-2020. Cel puțin
După ce a amenințat, fără succes, spitalele private, că le taie accesul la asigurările publice, ministrul sănătății a decis că e mai înțelept să privatizeze
Absorbția fondurilor europene în România este grevată în prezent de aplicarea corecțiilor financiare la cinci programe structurale și de coeziune, din care trei se află
Liderii USL au anunțat că anul acesta urmează să implementeze reorganizarea administrativ-teritorială a țării, prin adăugarea unui nivel suplimentar de unități administrative – regiunile cu
Nu doar România, ci întreaga Europă se confruntă cu probleme demografice grave și perspective sumbre. O problemă care în 15-20 de ani, dacă nu se
Forța calificată de muncă, plecată din România în Spania sau Italia, se întoarce acasă. Dar nu așa cum și-ar dori-o sociologii, piața muncii și bugetele statului. Specialiștii pe utilajul care face tunelul metroului Drumul Taberei – Pantelimon, aduși de firma spaniolă care execută proiectul sunt români. Emigrați, și aduși acum ca specialiști străini.
Textul de mai jos constituie o încercare de explicare, pentru publicul românesc avizat, a principalelor provocări cu care se confruntă proiectul european în general şi zona euro în particular, privite dintr-o
Textul de mai jos constituie o încercare de explicare, pentru publicul românesc avizat, a
Emisiunea de bonduri germane de săptămâna trecută, în valoare de 3,9 miliarde euro, s-a adjudecat cu o dobândă negativă de 0,0122%. Asta înseamnă că investitorii vor primi la scadență mai puțini bani decât au plasat, ceea ce ar putea părea ciudat. De fapt,
Numărul de salariaţi înregistraţi oficial în România este la jumătate din cea mai mică valoare înregistrată în statele UE, conform ultimelor date furnizate de Eurostat.
Aproape toate statele europene funcţionează cu un raport salariaţi/cetăţeni în intervalul 40% – 50%, în timp ce la noi raportul este de circa 20%.
În octombrie 2009, la o întâlnire a Preşedintelui cu oameni de afaceri, am atras atenţia asupra faptului că evaziunea afectează siguranţa naţională. Câteva luni mai târziu, evaziunea şi-a găsit loc pe lista de ameninţări la siguranţa naţională şi au început să apară unele măsuri. Din păcate, multe dintre acestea au fost ineficiente. Ce ar putea fi făcut? Din fericire, soluţii există. Din păcate, ele depind de o voinţă politică.
Regiunea Bucureşti-Ilfov are proiectele pe fonduri structurale cele mai valoroase, ca bani potențiali care pot fi absorbți de la Comisia Europeană, dar, raportat la valorile eligibile, plățile efectuate către beneficiari sunt cele mai reduse, din anul 2007 până în prezent.
România semnează Tratatul de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă la summit-ul european care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles. Contextul – atât cel european
Repararea bilanţurilor în toate cele trei sectoare (guverne, bănci comerciale, populaţie) va fi îndelungată, dureroasă şi costistoare. Dar nu există alternativă la ea. În acest context, politicile neo-keynesiene de stimulare a cererii constituie cel mult un paleativ.
România şi-a anunţat intenţia, alături de alte cinci state din zona non-euro, să subscrie la Pactul fiscal pe care liderii europeni l-au adoptat de principiu,
Creşterea economică a României a venit, în 2011, din exporturi şi un an agricol foarte bun. Cât ne mai putem bizui pe ele? Partenerii către care exportăm (între care Italia) se confruntă cu serioase probleme, iar agricultura de anul viitor începe cu seceta din această toamnă.
Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe cea ajustată sezonier. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?
