Chestiunea

1,3 miliarde de euro. Atât au plătit guvernul şi autorităţile locale în doar 3 ani (2007-2010) pe subvenţiile la căldură . În august anul acesta, guvernul a anulat subvenţia, lăsând în urmă cel mai scump preţ al gigacaloriei...
17 octombrie, 2011
Poate cea mai discretă dezbatere. Steaua sub care încearcă să pornească discuţiile pe Strategia (noua) Anticorupţie e pitică şi roşie. Chiar şi în cazul că s-ar urni lucrurile – de la clasa politică, la societatea civilă şi la...
10 octombrie, 2011
Al 12 le-a recensământ din istoria României va fi primul după criteriile europene. Țările UE au fost chemate anul acesta să-și numere cetățenii și să afle care pe unde sunt, ce muncesc, în ce case trăiesc, cât câștigă,...
2 octombrie, 2011
Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României. Dar acești oameni au o importanţă aparte, după calităţile atribuite de sociologi: putere de muncă,...
28 septembrie, 2011
Potrivit estimărilor independente ale organizaţiei de tip Think-tank “Open Europe”, România va încheia perioada bugetară 2007 – 2013 cu plăţi către bugetul UE ce se ridică la 7,2 miliarde euro şi sume încasate de la UE totalizând 32...
26 septembrie, 2011
Comisia Europeană a prezentat propunerea de buget UE pentru 2014-2020. Statele și Parlamentul European trebuie acum să cadă de acord în ceea ce privește sumele și viitoarele priorități politice. Cât cheltuiește UE în țara dumneavoastră? De unde vin...
7 iulie, 2011
"Există anumiţi indicatori care arată o încetinire a creşteii economice în trimestrul doi. Trebuie să vedem, când vom avea datele finale, cât de mult a încetinit creşterea" - spune Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti. Economişti consultaţi...
30 iunie, 2011
L-am întrebat pe secretarul de stat Karoly Borbely, din Ministerul Economiei, dacă ar putea pune la dispoziţia presei vreun studiu privind ifluenţele economice ale reorganizării administrativ-teritoriale. „Din câte ştiu eu, nu sunt astfel de studii la minister, nu...
18 iunie, 2011
Principalul partid de guvernare, PDL, demarează procedurile politice pentru reîmpărţirea României în 8 regiuni de dezvoltare cu personalitate juridică, printr-o discuţie avută de premierul Emil Boc cu parlamentarii partidului pe care îl conduce, după ce, în prealabil, şeful...
7 iunie, 2011
Compania Naţională de Investiţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), nu a încetinit cadenţa cu care construieşte săli de sport prin ţară nici în perioada crizei economice. De reţinut: există comune cu un buget anual mai...
30 mai, 2011
După oprirea hemoragiei banilor din buget, Guvernul pare că întârzie să ia măsurile de întremare a economiei, de relansare reală.
23 mai, 2011
Şeful delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, a anunţat, ca măsură convenită deja cu Guvernul României, privatizarea managementului companiilor de stat cu pierderi. Măsura găseşte adepţi importanţi, culmea!, printre politicienii opoziţiei, dar şi printre reputaţi comentatori...
10 mai, 2011
Vasile Ernu şi Cristian Ghinea - doi oameni articulati pe ideologii diferite si angajati judecă viata partidelor care le reprezintă convingerile politice. Ei sunt suflul de dincolo de mecanismul oficial al politicii si revendicarea militanta a unei coerenţe....
30 martie, 2011
Când guvernanții au admis oficial că suntem în criză economică, următorul pas pe care l-au făcut a fost să îndrepte un deget acuzator spre cele mai mari cheltuieli neproductive de la buget: pensiile și asistența socială.
16 martie, 2011
”Am cerut deja ca în proiectul pe care îl voi trimite la Parlament să analizăm posibilitatea de a propune şi deficitul maxim de 3% pentru bugetul de stat. Să vedem cum va fi primit de Parlament" - a...
13 martie, 2011
Cifrele sunt necruţătoare: într-o agricultură care poate hrăni 80 de milioane de oameni, lucrează o treime din populaţie, care aduce 6% din PIB, în condiţiile în care suprafaţa arabilă pe cap de locuitor e de două ori mai...
10 martie, 2011
România nu a avut nicio strategie proprie de dezvoltare. Modernizarea statului nu a încăput în niciun plan intern coerent. Lipsa viziunii proprii asupra dezvoltării a fost suplinită, atât cât s-a putut, de angajamentele externe, condițiile impuse pentru integrarea...
2 martie, 2011
Nu e o glumă, e raportul EUROSTAT, dat publicității astăzi, 24 februarie 2011, cu date referitoare la anul 2008, înainte de intrarea în criză.
24 februarie, 2011
Guvernul a alocat 30 de milioane de euro pentru înființarea de spații verzi la sate, printr-o hotărâre de guvern adoptată pe 9 februarie. Suma face parte dintr-un total de 53 de milioane de euro alocați pe 2011 pentru...
20 februarie, 2011
Guvernul urmează să încheie o strategie concretă privind privatizarea şi restructurarea societăţilor cu capital de stat până în luna martie, ca o condiție pentru finalizarea acordului curent cu FMI, UE și BM. Ce vindem? Dar, mai ales, ce...
6 februarie, 2011

Gaura de miliarde din gigacaloria românească: cum ne-au lăsat subvenţiile şi băieţii deştepţi cu cea mai scumpă căldură din Europa

1,3 miliarde de euro. Atât au plătit guvernul şi autorităţile locale în doar 3 ani (2007-2010) pe subvenţiile la căldură . În august anul acesta, guvernul a anulat subvenţia, lăsând în urmă cel mai scump preţ al gigacaloriei din Europa – potrivit unui studiu PwC: cu 20% mai mare decât în restul UE. Explicabil: subvenţiile au înlocuit tehnologizarea producerii şi transportului căldurii, iar preţurile energiei ieftine (cogenerate) sunt făcute şi umflate după cum trebuie să le iasă profitul anonimilor băieţi deştepţi.

Corupţia ia închisoare cu suspendare. De unde porneşte Strategia Anticorupţie

Poate cea mai discretă dezbatere. Steaua sub care încearcă să pornească discuţiile pe Strategia (noua) Anticorupţie e pitică şi roşie. Chiar şi în cazul că s-ar urni lucrurile – de la clasa politică, la societatea civilă şi la cetăţeanul de rând – mai rămâne marele hop al Justiţiei.Asta pentru că în România, corupţia se bucură de-o clemenţă mai mare decât au parte delictele de drept comun.

România – primul recensământ după normele Eurostat. La ce ne aşteptăm

Al 12 le-a recensământ din istoria României va fi primul după criteriile europene. Țările UE au fost chemate anul acesta să-și numere cetățenii și să afle care pe unde sunt, ce muncesc, în ce case trăiesc, cât câștigă, ce educație au și în ce zeu cred. Bulgarii, germanii și englezii, au bifat deja această obligație europeană. Noi și ungurii o facem în octombrie. Săptămâna asta trebuie să înceapă campania de popularizare.

Motorul României duduie afară. Ce șanse avem să-l mai reconectăm la economia națională? Trei sociologi – trei scenarii posibile

Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României.
Dar acești oameni au o importanţă aparte, după calităţile atribuite de sociologi: putere de muncă, mentalitate de luptători, își asumă riscuri, orientați către viitor, mulţi cu aptitudini antreprenoriale. România contează pe întorcerea lor, sau va apela la forţă de muncă străină?

Ieşirea din recesiune: De unde vine „încetinirea creşterii” ?

„Există anumiţi indicatori care arată o încetinire a creşteii economice în trimestrul doi. Trebuie să vedem, când vom avea datele finale, cât de mult a încetinit creşterea” – spune Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti. Economişti consultaţi de cursdeguvernare.ro au găsit explicaţii privind încetinirea creşterii economiei româneşti în trimestrul II faţă de trimestrul I al anului 2011, asupra căreia atrage atenţia oficialul.

Regionalizarea economică. Avantaje şi pericole. Stolojan: Problema de fond va fi polarizarea resurselor. Coşea: Atenţie la fenomenul de centrifugare.

L-am întrebat pe secretarul de stat Karoly Borbely, din Ministerul Economiei, dacă ar putea pune la dispoziţia presei vreun studiu privind ifluenţele economice ale reorganizării administrativ-teritoriale. „Din câte ştiu eu, nu sunt astfel de studii la minister, nu am văzut aşa ceva. Ştiu ca sunt necesare, dar eu nu am văzut. Încercaţi la INS” – a fost răspunsul oficialului din Ministerul Economiei.

Guvernarea veselă: după spaţii verzi în sate de munte, săli de sport pentru ţăranii fără apă curentă şi asfalt. În unele locuri, sălile costă mai mult decât bugetul anual al comunei

Compania Naţională de Investiţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), nu a încetinit cadenţa cu care construieşte săli de sport prin ţară nici în perioada crizei economice. De reţinut: există comune cu un buget anual mai mic decât costul sălii de sport construite de guvern. În acest moment, CNI are în execuţie 89 de săli de sport, într-un program pentru care este alocată suma de 120.000.000 lei de la bugetul de stat.

Ernu şi Ghinea: stânga şi dreapta, despre partidele de stânga şi de dreapta

Vasile Ernu şi Cristian Ghinea – doi oameni articulati pe ideologii diferite si angajati judecă viata partidelor care le reprezintă convingerile politice. Ei sunt suflul de dincolo de mecanismul oficial al politicii si revendicarea militanta a unei coerenţe. Răspunsurile lor la trei intrebari (referindu-se fiecare la partidul care în România înseamnă stânga/dreapta) rezumă maniera in care ar face ei politica.

România: „strategie de ţară” şi „plan de modernizare a statului”. Obiectivele naţionale ale României, trasate mereu de alţii

România nu a avut nicio strategie proprie de dezvoltare. Modernizarea statului nu a încăput în niciun plan intern coerent. Lipsa viziunii proprii asupra dezvoltării a fost suplinită, atât cât s-a putut, de angajamentele externe, condițiile impuse pentru integrarea europeană, de parametrii economici trecuți in scrisoarea de intenție cu vreun finanțator.

Guvernul dă 30 de milioane de euro pentru spații verzi la sate. Pentru orașe dă 23 de milioane

Guvernul a alocat 30 de milioane de euro pentru înființarea de spații verzi la sate, printr-o hotărâre de guvern adoptată pe 9 februarie. Suma face parte dintr-un total de 53 de milioane de euro alocați pe 2011 pentru realizarea de spații verzi în circa 280 de localități din țară. Din acestea, 80 sunt orașe (cu circa 23 de milioane de euro alocați) și 200 sunt sate (cu 30 de milioane de euro alocați). Cum arată satele care aveau nevoie de verdeață?

Noul acord cu FMI ne obligă să privatizăm/restructurăm companiile de stat. Patru experți vorbesc despre ce să NU vindem

Guvernul urmează să încheie o strategie concretă privind privatizarea şi restructurarea societăţilor cu capital de stat până în luna martie, ca o condiție pentru finalizarea acordului curent cu FMI, UE și BM. Ce vindem? Dar, mai ales, ce NU e bine să vindem – o întrebare la care răspund, pentru cursdeguvernare.ro, Daniel Dăianu, Teodor Stolojan, Iuliu Winkler, Ilie Șerbănescu.

Gaura de miliarde din gigacaloria românească: cum ne-au lăsat subvenţiile şi băieţii deştepţi cu cea mai scumpă căldură din Europa

1,3 miliarde de euro. Atât au plătit guvernul şi autorităţile locale în doar 3 ani (2007-2010) pe subvenţiile la căldură . În august anul acesta, guvernul a anulat subvenţia, lăsând în urmă cel mai scump preţ al gigacaloriei din Europa – potrivit unui studiu PwC: cu 20% mai mare decât în restul UE. Explicabil: subvenţiile au înlocuit tehnologizarea producerii şi transportului căldurii, iar preţurile energiei ieftine (cogenerate) sunt făcute şi umflate după cum trebuie să le iasă profitul anonimilor băieţi deştepţi.

Corupţia ia închisoare cu suspendare. De unde porneşte Strategia Anticorupţie

Poate cea mai discretă dezbatere. Steaua sub care încearcă să pornească discuţiile pe Strategia (noua) Anticorupţie e pitică şi roşie. Chiar şi în cazul că s-ar urni lucrurile – de la clasa politică, la societatea civilă şi la cetăţeanul de rând – mai rămâne marele hop al Justiţiei.Asta pentru că în România, corupţia se bucură de-o clemenţă mai mare decât au parte delictele de drept comun.

România – primul recensământ după normele Eurostat. La ce ne aşteptăm

Al 12 le-a recensământ din istoria României va fi primul după criteriile europene. Țările UE au fost chemate anul acesta să-și numere cetățenii și să afle care pe unde sunt, ce muncesc, în ce case trăiesc, cât câștigă, ce educație au și în ce zeu cred. Bulgarii, germanii și englezii, au bifat deja această obligație europeană. Noi și ungurii o facem în octombrie. Săptămâna asta trebuie să înceapă campania de popularizare.

Motorul României duduie afară. Ce șanse avem să-l mai reconectăm la economia națională? Trei sociologi – trei scenarii posibile

Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României.
Dar acești oameni au o importanţă aparte, după calităţile atribuite de sociologi: putere de muncă, mentalitate de luptători, își asumă riscuri, orientați către viitor, mulţi cu aptitudini antreprenoriale. România contează pe întorcerea lor, sau va apela la forţă de muncă străină?

Ieşirea din recesiune: De unde vine „încetinirea creşterii” ?

„Există anumiţi indicatori care arată o încetinire a creşteii economice în trimestrul doi. Trebuie să vedem, când vom avea datele finale, cât de mult a încetinit creşterea” – spune Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti. Economişti consultaţi de cursdeguvernare.ro au găsit explicaţii privind încetinirea creşterii economiei româneşti în trimestrul II faţă de trimestrul I al anului 2011, asupra căreia atrage atenţia oficialul.

Regionalizarea economică. Avantaje şi pericole. Stolojan: Problema de fond va fi polarizarea resurselor. Coşea: Atenţie la fenomenul de centrifugare.

L-am întrebat pe secretarul de stat Karoly Borbely, din Ministerul Economiei, dacă ar putea pune la dispoziţia presei vreun studiu privind ifluenţele economice ale reorganizării administrativ-teritoriale. „Din câte ştiu eu, nu sunt astfel de studii la minister, nu am văzut aşa ceva. Ştiu ca sunt necesare, dar eu nu am văzut. Încercaţi la INS” – a fost răspunsul oficialului din Ministerul Economiei.

Guvernarea veselă: după spaţii verzi în sate de munte, săli de sport pentru ţăranii fără apă curentă şi asfalt. În unele locuri, sălile costă mai mult decât bugetul anual al comunei

Compania Naţională de Investiţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), nu a încetinit cadenţa cu care construieşte săli de sport prin ţară nici în perioada crizei economice. De reţinut: există comune cu un buget anual mai mic decât costul sălii de sport construite de guvern. În acest moment, CNI are în execuţie 89 de săli de sport, într-un program pentru care este alocată suma de 120.000.000 lei de la bugetul de stat.

Ernu şi Ghinea: stânga şi dreapta, despre partidele de stânga şi de dreapta

Vasile Ernu şi Cristian Ghinea – doi oameni articulati pe ideologii diferite si angajati judecă viata partidelor care le reprezintă convingerile politice. Ei sunt suflul de dincolo de mecanismul oficial al politicii si revendicarea militanta a unei coerenţe. Răspunsurile lor la trei intrebari (referindu-se fiecare la partidul care în România înseamnă stânga/dreapta) rezumă maniera in care ar face ei politica.

România: „strategie de ţară” şi „plan de modernizare a statului”. Obiectivele naţionale ale României, trasate mereu de alţii

România nu a avut nicio strategie proprie de dezvoltare. Modernizarea statului nu a încăput în niciun plan intern coerent. Lipsa viziunii proprii asupra dezvoltării a fost suplinită, atât cât s-a putut, de angajamentele externe, condițiile impuse pentru integrarea europeană, de parametrii economici trecuți in scrisoarea de intenție cu vreun finanțator.

Guvernul dă 30 de milioane de euro pentru spații verzi la sate. Pentru orașe dă 23 de milioane

Guvernul a alocat 30 de milioane de euro pentru înființarea de spații verzi la sate, printr-o hotărâre de guvern adoptată pe 9 februarie. Suma face parte dintr-un total de 53 de milioane de euro alocați pe 2011 pentru realizarea de spații verzi în circa 280 de localități din țară. Din acestea, 80 sunt orașe (cu circa 23 de milioane de euro alocați) și 200 sunt sate (cu 30 de milioane de euro alocați). Cum arată satele care aveau nevoie de verdeață?

Noul acord cu FMI ne obligă să privatizăm/restructurăm companiile de stat. Patru experți vorbesc despre ce să NU vindem

Guvernul urmează să încheie o strategie concretă privind privatizarea şi restructurarea societăţilor cu capital de stat până în luna martie, ca o condiție pentru finalizarea acordului curent cu FMI, UE și BM. Ce vindem? Dar, mai ales, ce NU e bine să vindem – o întrebare la care răspund, pentru cursdeguvernare.ro, Daniel Dăianu, Teodor Stolojan, Iuliu Winkler, Ilie Șerbănescu.

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: