Banca Transilvania a revizuit prognoza de creștere economică pentru 2026 la 0,2% din PIB, în scădere semnificativă față de estimările anterioare, de 1,67% din PIB.
„Economia a intrat în 2026 dintr-un punct de plecare mai slab decât se presupunea anterior”, notează Ioan Nistor, economist-șef al Băncii Transilvania. Prognoza mai scăzută reflectă totodată faptul că șocul geopolitic legat de conflictul din Iran, instabilitatea politică internă și volatilitatea ridicată a piețelor „agravează acum semnificativ balanța riscurilor pe termen scurt”.
În opinia sa, parcursul economiei din acest an „depinde mai puțin de un singur indicator și mai mult de calitatea execuției” — fiscale, politice și instituționale. „2026 nu va fi amintit ca un an al confortului. Va fi amintit ca un an în care România a trebuit să aleagă între amânarea ajustării și protejarea viitorului său.”
Investițiile — singurul motor rămas funcțional
Principalul motor de creștere rămâne investiția publică susținută de fonduri europene: infrastructură de transport, energie, proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Dar, avertizează Nistor, „întârzierile de execuție și controlul mai strict al bugetului vor împinge cheltuielile cu proiectele mai spre sfârșitul anului, reducând multiplicatorul pe termen scurt, chiar dacă portofoliul de investiții rămâne valid.”
În scenariul de bază revizuit, investițiile mențin economia deasupra stagnării, „dar este puțin probabil să compenseze pe deplin presiunea mai largă exercitată de consum, incertitudine și șocuri externe.”
Consumul — principala frână
Consumul privat este identificat drept cel mai important factor de inhibare a creșterii. BT Research anticipează o contracție a consumului privat ca efect combinat al înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public, al creșterilor de taxe și al inflației încă ridicate. „Modelul de creștere al României rămâne sensibil la cererea gospodăriilor, iar atunci când creșterea veniturilor reale slăbește, efectul negativ se transmite rapid în retail, servicii, importuri și activitatea sensibilă la TVA”, subliniază Nistor.
Al doilea factor de frânare este incertitudinea de politică economică. Căderea guvernului după moțiunea de cenzură din mai 2026 a amplificat riscurile. „Principalul risc macroeconomic nu este doar evenimentul politic în sine, ci posibilitatea ca disciplina fiscală să devină mai puțin continuă”, scrie Nistor. „România intră în această perioadă cu spațiu fiscal limitat, nevoi de finanțare ridicate și o bază de creștere încă fragilă. Orice inversare, amânare sau diluare a măsurilor de consolidare ar risca creșterea costurilor de finanțare suverană, slăbirea încrederii investitorilor și presiuni reînnoite asupra cursului de schimb.”
Stabilitatea politică este, în această optică, o condiție economică în sine. „Un guvern credibil și funcțional este necesar pentru a menține dialogul cu instituțiile europene, pentru a păstra accesul la fondurile UE și RRF și pentru a reasigura piețele că ajustarea fiscală va continua în ciuda instabilității politice”, apreciază economistul-șef al BT.
Al treilea factor de presiune este conflictul din Iran și Orientul Mijlociu. „Această combinație de inflație generată de costuri și compresie a cererii creează un mediu de tip stagflaționist, în care creșterea încetinește în timp ce prețurile rămân ridicate”, avertizează Nistor. „Mai mult, incertitudinea amplificată legată de tensiunile geopolitice descurajează investițiile private și crește prima de risc pe piețele financiare, înăsprind condițiile de finanțare.”
Inflația și dobânda — fără răgaz în 2026
Prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026 a fost revizuită la 6,4%, reflectând atât șocul energetic extern, cât și deprecierea recentă a leului spre 5,22 lei/euro.
BT Research vede un risc tangibil ca inflația anuală să urce temporar spre 11,5% în trimestrul al doilea. „Vedem o scădere întârziată și parțială a inflației începând din trimestrul al treilea, după un impuls inflaționist mai puternic în trimestrul al doilea”, precizează Nistor.
În consecință, BT Research anticipează că Banca Națională a României nu va reduce rata dobânzii de politică monetară în 2026, aceasta rămânând la 6,50%.
„Persistența inflației ar trebui să domine reacția de politică monetară în 2026. Cursul de schimb mai slab ridică și costul unei relaxări premature, deoarece reducerile de dobândă ar putea exercita presiuni suplimentare asupra monedei și ar consolida inflația importată”, explică economistul-șef al băncii.
Deficitul și datoria publică
Deficitul bugetar este estimat la 6% din PIB pentru întregul an 2026, în scădere față de 7,65% din PIB înregistrat în 2025.
Datoria publică va urca la 61,8% din PIB, de la 59,3% în 2025.
Execuția din primul trimestru a fost încurajatoare — deficitul a atins 1,03% din PIB în martie 2026, față de 2,28% în aceeași perioadă din 2025, cu venituri totale crescute cu 12,3% și cheltuieli totale scăzute cu 2,8% față de anul anterior.
„Disciplina fiscală rămâne esențială pentru România, în ciuda mediului politic dificil”, subliniază Nistor. „O cale fiscală credibilă este necesară nu numai pentru a păstra stabilitatea macroeconomică și capacitatea de împrumut, ci și pentru a proteja investițiile publice și pentru a maximiza absorbția fondurilor UE, care rămân cel mai puternic sprijin pe termen mediu pentru creștere.”
Cursul de schimb și piața obligațiunilor
Cursul leu/euro este prognozat la 5,27 la finalul anului 2026, față de media de 5,09 din primul trimestru și nivelul de 5,20-5,22 atins după deprecierea bruscă din 30 aprilie.
Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani este așteptat să coboare gradual spre 6,4% la finalul anului, de la 7,1-7,4% înregistrat la sfârșitul primului trimestru și începutul celui de-al doilea, dar „calea este probabil să fie mai volatilă decât se presupunea anterior”, avertizează BT Research.
Rata șomajului este prognozată la 6,3% la finalul anului 2026, în creștere de la 6% în primul trimestru, pe fondul înrăutățirii mediului extern, al investițiilor private mai slabe și al cererii interne în scădere.
(Citește și: ”Unde s-a blocat Economia României – Explicațiile Comisiei de Prognoză pentru stagflație: Industria, serviciile și consumul trag PIB-ul în jos – Construcțiile (publice), agricultura și investițiile aduc o boare de speranță la final de an”)
***
Urmărește-ne pe Google News
