PNL consideră că formula realistă pentru învestirea unui guvern este cea bazată pe un pact valabil până la sfârşitul anului şi semnat de partide. Cele două variante sunt, în optica liberalilor, un guvern minoritar PSD sau unul în jurul PNL-USR- UDMR.
”Am prezentat preşedintelui României poziţia PNL în această situaţie dificilă în care suntem. Având în vedere modul în care s-au derulat lucrurile, PNL consideră că o formulă realistă prin care putem avea, într-un termen scurt, un guvern investit, este o formulă care să se bazeze într-o condiţie de bază pe un acord politic, pe un pact pentru România, care să fie valabil în perioada următoare până la sfârşitul anului, în care forţele politice, care, într-adevăr, înţeleg situaţia dificilă a ţării noastre, l-ar semna acest pact”, a spus Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni.
Ce ar trebui să conțină pactul propus de PNL
”Dat fiind tensiunile politice pe care le vedem şi pe care nu Partidul Naţional Liberal l-a generat, considerăm că după un astfel de acord, care poate fi convenit într-o zi sau două, se poate recurge la una dintre cele două ipoteze, un guvern minoritar în jurul PSD sau un guvern minoritar format din PNL, USR şi UDMR, noi angajându-ne să dăm un vot la instalare într-o astfel de situaţie, dacă nu se va opta pentru varianta pe care noi ne o asumăm, de guvern cu partenerii noştri”, a anunțat premierul demis.
- Acordul ar urma să cuprindă ”aspecte care ţin de condiţionările pe care le avem din punct de vedere bugetar, păstrarea deficitelor şi reducerea lor în continuare, angajarea răspunderii pe toate proiectele care sunt reforme în PNRR, imediat după instalarea guvernului, în aşa fel încât România să poată să absoarbă fondurile europene pe care le are la dispoziţie sub formă de granturi şi să nu pierdem finanţarea investiţiilor importante în autostrăzi, în şcoli, în spitale”.
- ”Pactul ar urma să aibă prevederi care ţin de respectul între partide, de a nu depune moţiuni de cenzură, în această perioadă, pe subiectele care sunt cuprinse în pact, în aşa fel încât un astfel de guvern care s-ar forma să poată să lucreze şi să poată să pregătească un buget realist pentru anul viitor”.
”În cursul acestei după-amiezi vom avea un Birou Naţional în care vom clarifica aceste aspecte şi considerăm că ar fi bine ca, în condiţiile în care toate aceste detalii sunt rezolvate, să se vină cu o propunere care, de data asta, să nu mai treacă prin ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă”, a subliniat Bolojan.
Cursă contracronometru
Eșecul Guvernului Adrian Veștea este prima încercare de formare a guvernului respinsă în Parlament, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis pe 5 mai, așa încât președintele Nicușor Dan mai poate face o desemnare.
Noua propunere va fi cea de-a treia, după ce europarlamentarul Eugen Tomac, prima alegere a șefului statului, și-a depus mandatul. Această încercare nu se ia însă în considerare, formal, conform Constituției.
Președintele poate face o nouă desemnare, iar procedura continuă până la două solicitări respinse de învestitură. După respingerea a cel puțin două propuneri și dacă trec 60 de zile de la prima solicitare, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate.
Art. 89 – Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
(Citește și: Sorin Grindeanu: „PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier”)
****
Urmărește-ne pe Google News
