Președintele Bolojan, la prezentarea bilanțului Curții Supreme: ”Este ocazia de a reflecta cu onestitate şi luciditate la starea justiţiei din România”

Peste 90% din cauzele aflate pe rolul Secției penale a Curții Supreme au fost soluţionate într-un interval de sub patru luni, în 2024, lucru ce se reflectă în scăderea stocului de dosare. Prezent la bilanțul activității ICCJ, președintele interimar Ilie Bolojan a spus că este momentul pentru ”a reflecta cu onestitate şi luciditate la starea justiţiei din România”.

”La nivelul secţiei penale, a cărei activitate face probabil cel mai frecvent obiectul scrutinului public, se constată în anul de referinţă că aproximativ 91% din cauzele aflate pe rol au fost soluţionate într-un interval de sub patru luni în timp ce numai 0,67% dintre acestea au depăşit un an de la înregistrare. Durata de soluţionare a cauzelor înregistrează o tendinţă descrescătoare şi la nivelul secţiei civile, în timp ce operativitatea a crescut în anul de referinţă cu aproape 20 de puncte procentuale ceea ce susţine tendinţa generală de reducere a stocului de dosare”, a declarat președinta ICCJ, Corina Corbu, luni, la prezentarea bilanțului.

Scădere a timpul mediu/dosar și la Secția de contencios administrativ și fiscal – aproximativ 9 luni

”La nivelul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, cea mai încărcată secţie a Instanţei Supreme, durata de soluţionarea recursurilor a cunoscut un trend descrescător pe tot parcursul anului de referinţă, aflându-se la finalul acestuia la un nivel cu 25% mai scăzut faţă din nivelul anului 2022 şi cu aproximativ 10% mai scăzut faţă de începutul anului 2024. Totuşi durata de soluţionare de aproximativ nouă luni rămâne ridicată în raport cu obiectivele judecătorilor secţiei şi aşteptările cetăţenilor, fiind necesare inclusiv măsuri legislative pentru accelerarea acestei tendinţe pozitive”, a mai explicat Corina Corbu.

Datorită diminuării timpilor de soluționare, s-a înregistrat o scădere semnificativă a stocului de dosare

”Astfel, în anul de referinţă 2024, pe rolul Înaltei Curţi s-au aflat 20.788 de cauze, dintre care doar 6.251 de cauze au rămas nesoluţionate la sfârşitul anului 2024. Deşi volumul de activitate al Înaltei Curţi a rămas în continuare unul ridicat, total atipic în Europa pentru o instanţă supremă cu rol preponderent de a judeca în casaţie, pe parcursul anului 2024 s-a consolidat tendinţa de scădere semnificativă a cauzelor rămase nesoluţionate la finalul fiecărui an, stocul de dosare fiind mai mic cu aproape 60% faţă de anul 2019 şi cu aproximativ 11,5% faţă de anul precedent”, a explicat Corina Corbu. 

„Deşi acest trend descendent este deja consolidat în timp, astfel cum o evidenţiază indicatorii statistici, această scădere de la an la an este prea lentă pentru a da o rezolvare imediată problemei supraîncărcării, care este cronică la nivelul Înaltei Curţi, şi a condus în timp la o dezechilibrare a axei fundamentale de funcţiuni constituţionale, care sunt împărţite între aceea de instanţă judecătorească obişnuită şi aceea de unificator al practicii judiciare şi instanţă de casaţie”, a mai afirmat preşedintele Înaltei Curţi. 

Deficitul de judecători

Una dintre vulnerabilitățile activității Curții este fluctuaţia de personal la nivelul judecătorilor ÎCCJ, a explicat Corina Corbu: 

”În ceea ce priveşte a doua vulnerabilitate cu care se confruntă secţiile şi formaţiunile de judecată ale Înaltei Curţi, respectiv fluctuaţia de personal, aceasta rămâne stringentă, în special în ceea ce priveşte situaţia judecătorilor, în contextul în care, în ultimii şase ani, cele 122 de posturi de judecători nu au fost ocupate integral niciodată. Este relevant faptul că doar în ultimii trei ani fluctuaţia de personal a vizat aproximativ 40% din numărul judecătorilor, aspect ce a afectat inevitabil durata de soluţionare a cauzelor şi coeziunea jurisprudenţei”.

În 2024, au părăsit Înalta Curte 11 judecători, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din corpul de judecători, şi au fost promovaţi doar şase judecători.

Ilie Bolojan, la bilanţul ÎCCJ: ”Este ocazia de a reflecta cu onestitate şi luciditate la starea justiţiei din România”

Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, prezent la prezentarea raportului anual de activitate al ICCJ, a declarat că independenţa, eficienţa şi integritatea justiţiei sunt pilonii unei democraţii solide iar întărirea lor nu este doar o obligaţie constituţională, ci şi o datorie morală faţă de fiecare cetăţean care îşi pune încrederea în statul român.

Fără încrederea într-un sistem de bază al unei democraţii, menit să limiteze puterea prin drept sau să sancţioneze încălcarea legilor, ţara noastră e mai vulnerabilă, a mai spus preşedintele.

Președintele interimar a arătat că ”este ocazia de a reflecta cu onestitate şi luciditate la starea justiţiei din România, pentru că fără un sistem judiciar funcţional, independent şi eficient, democraţia noastră ar putea deveni şi mai fragile”.

Cele mai importante declarații ale președintelui Bolojan:

• ”Marile sisteme publice sunt formate din oameni aflaţi în slujba ţării noastre. România are mulţi magistraţi profesionişti, cu integritate, deoarece le revine misiunea de a stabili adevărul judiciar. Societatea aşteaptă de la magistraţi să fie repere morale şi profesionale. Le sunt recunoscător tuturor magistraţilor care, prin ceea ce fac, sunt un reper şi pentru celelalte sisteme publice, dar mai ales pentru cetăţeni, garantându-le că drepturile şi libertăţile lor sunt protejate”.

• Preşedintele interimar a declarat că prin fiecare act al justiţiei, prin calitatea sa, prin celeritatea administrării sale, prin fiecare interacţiune cu justiţiabilii se formează încrederea în sistemul judiciar şi percepţia publică referitare la justiţie. ”O justiţie eficientă nu presupune doar instituţii funcţionale, legi sau proceduri clare”.

• ”Fără încrederea într-un sistem de bază al unei democraţii, menit să limiteze puterea prin drept sau să sancţioneze încălcarea legilor, ţara noastră este mai vulnerabilă. O justiţie modernă, eficientă, care respectă legea şi cetăţenii şi le garantează protecţia drepturilor fundamentale nu este un deziderat pe care să şi-l asume doar sistemul judiciar sau doar o parte a clasei politice. Este un obiectiv comun, care necesită voinţă politică, profesionalism şi mai presus de toate, o raportare corectă la interesul public, un efort de a duce sistemul de justiţie mai aproape de cetăţeni, în slujba acestora”.

• Subzistă însă şi probleme sistemice care nu pot fi ignorate: durata excesivă a procedurilor, cu riscul intervenţiei prescripţiei, lipsa unor practici unitare în speţe identice, infrastructura care lasă de dorit în unele instanţe, deficitul de personal, lipsa unui indicator clar de performanţă, ceea ce duce la ineficienţă, precum şi un acces la justiţie îngreunat, uneori, pentru omul obişnuit.

• Bolojan a mai spus că este nevoie de proceduri judiciare mai rapide, fără a afecta calitatea actului de justiţie.

• ”O justiţie modernă, funcţională şi eficientă este una în care integritatea, meritocraţia şi profesionalismul sunt valori de bază”. ”De aceea, selecţia, promovarea şi evaluarea magistraţilor trebuie să fie un proces exigent şi imparţial, de natură să ofere şanse egale celor care doresc să avanseze în sistemul judiciar. Garanţia profesionalismului este dată şi de funcţionarea imparţială a Inspecţiei Judiciare, căreia îi revine rolul de a sancţiona abatele disciplinare, atunci când este cazul, în acord cu legea şi cu Constituţia ţării. Cred, de asemenea, că magistraţii ar trebui să poată vorbi deschis despre ceea ce trebuie îmbunătăţit în sistemul judiciar, fără teamă de consecinţe. Ridicarea mecanismului de Cooperare şi verificare sau existenţa unor noi legi ale justiţiei nu înseamnă că eforturile pentru un sistem judiciar modern sunt suficiente”, a declarat Bolojan.

• ”Un stat se consolidează zilnic, iar justiţia este fundamentul său”. ”Nici o reformă nu va fi eficientă dacă este privită doar ca un efort legislativ. Fiecare judecător sau procuror, fiecare avocat, fiecare grefier, participant la actul de justiţie sau funcţionar din sistemul judiciar are un rol în asigurarea unui act de justiţie care să fie nu doar corect, ci şi perceput ca atare de societate. Independenţa, eficienţa şi integritatea justiţiei sunt pilonii unei democraţii solide. Întărirea lor nu este doar o obligaţie constituţională, ci şi o datorie morală faţă de fiecare cetăţean care îşi pune încrederea în statul român”.

Răspunsul Corinei Corbu, după discursul președintelui: judecătorii sunt ancorați în societate și înțeleg nemulțumirile

După discursul președintelui, Corina Corbu l-a asigurat pe Ilie Bolojan că judecătorii ÎCCJ sunt ancoraţi în realitate şi înţeleg foarte bine ce se întâmplă, care sunt nemulţumirile societăţii şi că încearcă să remedieze anumite lucruri, dar nu sunt buni comunicatori și nu reuşesc întotdeauna să explice anumite lucruri.

„Vă asigur, domnule preşedinte, că la Înalta Curte cunoaştem în amănunt situaţia, cunoaştem şi lucrurile care merg bine şi care merg mai puţin bine. Ce pot să vă spun este că judecătorii Înaltei Curţi au făcut şi fac în continuare tot ceea ce este omeneşte posibil. În cuvântul meu, făceam referire la secţia de contencios care a reuşit să se menţină în anumite parametri de calitate deşi s-a confruntat anul trecut cu situaţia, poate cea mai dificilă din ultimii zece ani. Înţelegem lucrurile, înţelegem societatea înţelegem problemele legislativului, executivului, limitele în comunicare. Ce putem spune însă şi pot să afirm şi numele colegilor mei că fiecare dintre noi încercăm să ne îndeplinim atribuţiile, în fiecare moment, cât mai bine posibil, aspecte care cred eu că au fost reflectate.”, a declarat Corina Corbu.

Ea a adăugat că judecătorii înţeleg ceea ce se întâmplă în realitate şi încearcă să remedieze anumite lucruri.  ”Dar ce aş vrea să sublinez este faptul că judecătorii sunt ancoraţi în societate înţeleg foarte bine ce se întâmplă, nu am fost niciodată rupţi de societate şi nu suntem nici acum. Înţelegem şi care sunt nemulţumirile societăţii, încercăm să remediem anumite lucruri, încercăm să facem anumite lucruri mai bine, unele poate se văd mai mult, altele se văd mai puţin. Poate nu suntem cei mai buni în comunicare, poate că nu întotdeauna reuşim să explicăm anumite lucruri, însă ce pot să afirm este faptul că întotdeauna am urmărit respectarea legii în fiecare cauză pe care am soluţionat”, a spus Corbu.

(Citește și: Aproape 1 mld. lei, prejudiciul prezumtiv din dosarele DNA închise din cauza deciziei Curții Supreme privind prescripția)

****