Deficitul de cont curent al României a continuat să se reducă în primele patru luni din 2026, în timp ce datoria externă a crescut ușor, arată datele publicate luni de Banca Națională a României (BNR).
Pe de altă parte, investițiile străine directe au înregistrat o scădere semnificativă. În primele patru luni din 2026, investitorii străini au adus în România 1,5 miliarde de euro, față de 2,23 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă un declin de aproximativ 33%.
În perioada ianuarie-aprilie, deficitul de cont curent a fost de 7,9 miliarde de euro, cu 1,2 miliarde de euro mai mic decât în aceeași perioadă din 2025. Scăderea este de aproximativ 13%.
Îmbunătățirea a venit în principal din reducerea deficitului comercial și din încasările mai mari din servicii
Balanța serviciilor a avut o contribuție pozitivă, înregistrând un excedent în creștere cu 197 milioane de euro, respectiv 4,3%, până la 4,832 miliarde de euro.
În cadrul balanței serviciilor, excedentul la transport a urcat la 2,204 miliarde euro, de la 2,013 miliarde euro. Serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au consemnat, de asemenea, un excedent mai mare, de 2,428 miliarde euro, comparativ cu 2,372 miliarde euro în perioada ianuarie-aprilie 2025. Serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terților au înregistrat un excedent de 927 milioane euro, față de 917 milioane euro în anul anterior.
În schimb, turismul – călătorii a rămas pe deficit, care s-a adâncit la 1,520 miliarde euro, de la 1,217 miliarde euro în ianuarie-aprilie 2025. La categoria alte servicii, excedentul a crescut la 793 milioane euro, față de 550 milioane euro în perioada de referință.
În același timp, deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 698 milioane de euro, ceea ce a ajutat semnificativ la îmbunătățirea rezultatului total.
Pe de altă parte, plățile mai mari către investitorii și creditorii externi au dus la creșterea deficitului veniturilor primare cu 204 milioane de euro, parțial compensată de aportul pozitiv al veniturilor secundare.
Îmbunătățire a capacității de plată a datoriei externe
În același timp, datoria externă totală a României a urcat la 229,5 miliarde de euro la sfârșitul lunii aprilie, cu puțin peste un miliard de euro mai mult decât la finalul anului trecut. Creșterea a fost însă mai lentă decât în primele trei luni ale anului.
Datoria pe termen lung a crescut cu 1,4%, până la 182,7 miliarde de euro, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut cu 2,8%, la 46,7 miliarde de euro. O pondere mai mare a finanțării pe termen lung este considerată favorabilă, deoarece reduce presiunea asupra rambursărilor pe termen scurt.
Și indicatorii privind capacitatea de plată a datoriei externe s-au îmbunătățit. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 14,9%, de la 18,4% în 2025. În plus, rezervele valutare ale BNR acoperă echivalentul a 6,2 luni de importuri, față de șase luni la sfârșitul anului trecut, iar acoperirea datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare a urcat la 105%.
(Citește și: ”Unde s-a blocat Economia României – Explicațiile Comisiei de Prognoză pentru stagflație: Industria, serviciile și consumul trag PIB-ul în jos – Construcțiile (publice), agricultura și investițiile aduc o boare de speranță la final de an”)
***
Urmărește-ne pe Google News
