Statele membre ale UE au aprobat, după mai bine de trei ani de la începutul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei, o nouă reglementare care va opri permanent livrările rusești către Ungaria și către Slovacia, indiferent dacă asta le place sau nu, scrie Politico.
Începând din anul 2022, după ce Moscova a declanșat războiul împotriva Ucrainei, UE a s-a desprins lent de Moscova în privința alimentării cu energie a blocului comunitar, fără a reuși însă să elimine total importurile de petrol, cărbune și gaze rusești.
Politico arată că, pe parcursul acestui proces de separare energetică, Budapesta și Bratislava s-au încăpățânat să respingă acest demers. În mod repetat, ambele țări au susținut că nu dispun de o reală alternativă, iar guvernele lor, prietenoase față de Rusia, s-au plâns că renunțarea la Moscova ar provoca o explozie a prețurilor pentru consumatori.
Acum, capitalele europene sunt gata să treacă peste capul celor două capitale, scrie Politico.
Deși Rusia atacă în mod repetat infrastructura energetică a Ucrainei, „Ungaria și Slovacia au plătit Rusiei miliarde de euro”, după cum a declarat ministrul lituanian al energiei, Žygimantas Vaičiūnas.
“(Rușii) se folosesc de asta pentru a-și alimenta mașinăria de război… într-adevăr, un asemenea lucru este inacceptabil. Acum, este momentul să ne demonstrăm voința politică la nivelul UE”, a declarat ministrul lituanian pentru Politico.
Se eludează dreptul de veto al celor două țări
După ce Vladimir Putin a ordonat trupelor sale să atace Kievul, Bruxelles-ul a impus un embargo asupra livrărilor de petrol, combustibil și cărbune destinate blocului comunitar și a impus o limită de $47,60/baril pentru livrările generale de petrol ale Moscovei, sub nivelul pieței, iar asta a redus cota de piață a Kremlinului la nivelul UE de la 45% la 13%.
Dar Ungaria și Slovacia au tot intervenit și au blocat sancțiunile, obținând niște derogări care le-au permis să-și continue importul de gaze rusești prin conducta Drujba, de pe teritoriul Ucrainei, blocând astfel eforturile UE menite să lovească sectorul energetic al Moscovei.
Practic, ambele țări și-au sporit plățile pentru combustibil fosil către Moscova, după cum afirmă Isaac Levi, șef al departamentului legat de Rusia de la Centrul de Cercetări pentru Energie și Poluare, cu sediul la Helsinki. El a afirmat pentru Politico că, până acum, în acest an, Budapesta și Bratislava au plătit Rusiei €5.58 miliarde pentru importuri de combustibil fosil (cărbune sau gaze naturale), ele depășind deja cifra de anul trecut, care se ridica la €5.56 miliarde.
Dându-și seama că eforturile sale au eșuat, în luna iunie, Comisia Europeană a hotărât să își schimbe tactica. Executivul UE a prezentat un proiect prin care s-ar impune o interdicție a gazelor rusești începând de anul viitor, pentru contractele pe termen scurt și pentru contractele pe termen lung care se încheie în 2027.
Spre deosebire de sancțiuni, care prevăd o unanimitate din partea tuturor statelor membre ale UE, propunerea – prezentată drept o măsură de ordin comercial – nu are nevoie decât de o majoritate calificată pentru a fi aprobată, acest lucru eliminând dreptul de veto al Ungariei și Slovaciei asupra proiectului de lege.
Înaintea votului, ambele țări au tras toate sforile din dorința de a se ajunge la un acord
Luni, miniștrii energiei din UE au parafat legea, dorind să se știe astfel că sunt gata să treacă peste cele două țări atunci când se va ajunge la negocierile finale din Parlamentul European.
“Vom ajunge la un acord în pofida opoziției lor”, a declarat un înalt diplomat din UE care a dorit să își păstreze anonimatul pentru a comenta liber niște discuții care s-au purtat cu ușile închise. “Nu este o problemă ușoară, dar cred că vom reuși”.
Premierul slovac, Robert Fico, a amenințat să blocheze cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei dacă nu i se vor face concesii legate de interdicția livrărilor de gaze, cunoscută drept REPowerEU.
Dar țările din UE se țin tare pe poziție, scrie Politico.
“Așa se întâmplă mereu, ei găsesc niște căi de ieșire”, afirmă ministrul lituanian al energiei Vaičiūnas, adăugând că “acum noi chiar trebuie să adoptăm o poziție dură în privința REPower”.
În același timp, ambele țări au continuat să susțină că legea le amenință securitatea energetică, va duce la majorarea prețurilor pentru consumatori și le va afecta industria.
În prezent, compania energetică ungară MVM dispune de un contract pe termen lung cu Gazprom, până în 2036, precum și de niște acorduri pe termene mai scurte. Compania slovacă SPP este legată de un acord până în 2034, monopolizat de Kremlin.
Săptămâna trecută, după ce europarlamentarii și-au negociat poziția față de această lege, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a calificat textul drept “un atac direct la adresa securității energetice a Ungariei”.
“Asta ne amenință dezvoltarea economică și costurile scăzute pentru consumatorii ungari“, a scris el pe platforma X. “Nu vom permite să se întâmple așa ceva!”
Ungaria a început deja demersurile pentru diversificarea ofertei de gaze
Politico scrie că, pe termen mediu, prețurile din regiune s-ar putea majora cu un procent cuprins „între 5 și 10%”, după cum a afirmat Tamás Pletser, analist în materie de petrol și gaze de la Erste Bank. Dar dacă Comisia colaborează cu țările membre pentru a scădea taxele de tranzit pentru gaze, asta ar elimina “până la 40%” din majorări”, a mai adăugat el.
În același timp, MVM semnează în tihnă noi acorduri pe tema gazelor, a mai adăugat Pletser. Totodată, Ungaria poate găsi niște alternative prin gaze lichefiate din Europa Occidentală și din Grecia, a subliniat el, precum și din noul proiect de extracție din România, care va extrage primele gaze din Marea Neagră la mijlocul anului 2027.
“Industria este absolut pregătită”, a mai spus el.
Conform Politico, indiferent dacă măsura va duce sau nu la o majorare a prețurilor, capitalele din UE sunt gata să apese pe trăgaci.
“Nu fac prea multe ca să-și diversifice sau chiar să renunțe deliberat la niște sancțiuni și au la dispoziție destul de mult timp”, a subliniat un diplomat din UE, adăugând că “nu există altă cale decât elaborarea lor.”
“Nu de ieri am început să discutăm despre eliminarea gazelor rusești”, a spus un alt diplomat din UE. “Rusia nu este un partener – ea este problema. E timpul să nu mai pretindem că nu ar fi”.
(Citește și: Ungaria își diversifică sursele de aprovizionare cu gaze – Contract cu francezii de la Engie pe 10 ani)
***
Urmărește-ne pe Google News
