Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit semnificativ estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2025, pe fondul presiunii de a reduce deficitul bugetar într-un mediu economic intern și extern din ce în ce mai plin de provocări, potrivit unui raport publicat joi de instituţia financiară internaţională.
Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,8% în acest an, în scădere faţă de estimarea de 2,4% avansată în luna septembrie.
În 2026, creşterea ar urma să fie de 2,6%.
„Se așteaptă ca creșterea PIB real să înregistreze un ritm mai lent decât era anticipat anterior, de aproximativ 1,8%, având în vedere presiunea de a reduce deficitul bugetar într-un mediu economic intern și extern din ce în ce mai plin de provocări. În 2026, creșterea PIB este prognozată să revină către nivelul potențial, la 2,4%, cu condiția ca eforturile de a face reforme structurale vor fi reînnoite și vor debloca fondurile UE, iar cererea externă își revine”, potrivit raportului BERD.
Cum explică berd explică creșterea slabă de 0,7% din 2024
Ţările UE din Europa de Sud-Est sunt afectate de cererea externă slabă, deşi consumul a fost rezilient, în urma majorărilor salariale solide, potrivit BERD. În România, majorările salariale au stimulat cererea, dar de asemenea a avut ca rezultat extinderea deficitului comercial şi a adăugat impulsuri la presiunile inflaţioniste puternice din economie.
Cererea externă slabă nu se resimte doar în industria prelucrătoare, ci și în sectorul IT, care a încetinit semnificativ în 2024, în linie cu tendințele globale.Pe de altă parte, investiţiile în infrastructură continuă să sprijine creşterea economică, cu toate că investițiile s-au temperat din cauza blocării fondurilor din PNRR, potrivit BERD.
„Creșterea economică a încetinit semnificativ în 2024, deși consumul privat a crescut puternic pe fondul unei creșteri reale a salariilor de aproximativ 8%, ceea ce a dus la o lărgire semnificativă a deficitului comercial. Creșterea puternică a consumului privat a fost compensată de o continuă reducere a stocurilor și de o creștere mult mai slabă a investițiilor. Pe partea ofertei, încetinirea a fost generalizată, industria, serviciile și construcțiile înregistrând decelerări notabile.
Turbulențele politice de la sfârșitul anului au afectat încrederea companiilor și a consumatorilor, accentuând impactul majorărilor de taxe de la sfârșitul anului 2023 și din 2024 asupra marjelor de operare ale firmelor. Creșterile semnificative ale salariilor publice în 2024 au dus deficitul fiscal la 8,7% din PIB, în ciuda unei creșteri puternice a veniturilor bugetare. Cu aprobarea unui plan de consolidare fiscală pe șapte ani, guvernul își propune să atingă un deficit de 7% din PIB în acest an. Politica monetară rămâne restrictivă, având în vedere inflația încă ridicată și incertitudinea, ceea ce afectează costurile de finanțare”, spune BERD.
BERD mai arată că România este printre țările din regiune cele mai expuse la tarifele de 25% aplicate de SUA pe importurile de oțel și aluminiu, cu toate că impactul nu este modelat a fi unul major pentru economie, el urmând să fie resimțit la nivel de sector. Producătorii locali sunt deja afectați de creșterea prețurilor la energie, care a afectat producția și per total vânzările și afacerile.
Investițiile s-au temperat din cauza întârzierilor în implementarea PNRR. Urmează prognoza FMI
Revizuirile vin după vizitele din debutul lunii februarie ale unor delegații internaționale formate din oficiali ai Fondului Monetar Internațional (FMI), ai Băncii Mondiale și ai BERD. Discuțiile purtate cu oficialii Guvernului și ai Băncii Naționale a României (BNR) contribuie la realizarea prognozelor macroeconomice pentru România ale FMI, Băncii Mondiale și BERD, iar cele mai recente vizite au vizat perspective pentru 2025 și angajamentele fiscale ale României pe cei 7 ani de consolidare fiscală agreați cu Comisia Europeană.
În prognoza de toamnă, FMI a redus estimarea de creștere economică pentru România, în anul 2024, la sub 1,9%, de la 2,8% în prognoza de primăvară. Aceasta a fost doua revizuire negativă consecutivă pentru România – în toamna lui 2023, Fondul estima un avans de 3,8% pentru economia românească, în 2024. În prezent, pentru 2025, după reducerea prognozei BERD, este anticipată o revizuire negativă și din partea FMI.
Guvernul României, prin estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), anticipează o creștere economică de 2,5%.
România se află în prezent într-un context de provocări la adresa sustenabilității creșterii economice, în timp ce nevoia de ajustare a deficitului (8,6% din PIB în 2024) prezintă un risc suplimentar de recesiune și un risc ce alimentează incertitudinea din mediul de afaceri.
(Citește și: ”Raport: România va avea în 2025 cea mai mică creștere economică din regiune. Prognozele pe principalele sectoare din economie”)
***
Urmărește-ne pe Google News
