Banca Centrală Europeană (BCE) a redus joi rata principală a dobânzii cu un sfert de punct procentual (25 puncte de bază), la 2,50% pe an, scădere ce reflectă continuarea procesului dezinflaționist spre obiectivul de atingere a țintei de inflație de 2%, dar BCE a indicat că o pauză a ciclului de reducere a dobânzilor la la ședința aprilie este o posibilitate dacă inflația nu continuă evoluția pozitivă.
Christine Lagarde, președinta BCE, a afirmat în conferința sa de presă de joi că oficialii băncii „operează sub extrem de multă incertitudine”, motiv pentru care deciziile viitoare, inclusiv cea din aprilie, vor fi luate în funcție de cum vor arăta datele economice, fără a angaja o decizie de dinainte. Lagarde a dat de înțeles că perspectiva economică și pe inflație este puternic învăluită în mister din cauza incertitudinilor tot mai mari.
Aceasta a fost a șasea scădere de dobânzi a BCE din actualul ciclu și a cincea consecutivă, iar analiștii bancari notează că BCE ar putea opri ciclul în aprilie din moment ce costurile de îndatorare se apropie de rata neutră a dobânzilor, estimată a fi în apropiere de 2%. Rata neutră a politicii monetare reprezintă nivelul dobânzii care nici nu stimulează și nici nu restricționează activitatea economică.
Reducerile de dobândă de până acum vor sprijini relansarea activității economice
Decizia de joi a fost larg anticipată, chiar dacă rata anuală a inflației nu a revenit încă la ținta de 2%. Lagarde a explicat că inflația rămâne la un nivel ridicat, peste țintă, dar toți indicatorii par să indice că inflația va continua să scadă. Presiuni pe scăderea inflației provin din moderarea creșterilor de salarii în zona euro și a prețurilor internaționale la țiței, în timp ce presiuni inflaționiste vin din creșterea prețurilor la gaze, în contextul în care Europa trebuie să își reumple depozitele după o iarnă ceva mai rece.
Lagarde a mai afirmat că BCE anticipează o redresare a cererii, grație relaxării politicii monetare și reducerii costurilor de îndatorare, dar încrederea încă scăzută a consumatorilor și rata de economisire încă ridicată afectează perspectiva pe cererea domestică din zona euro.
Un element pozitiv este reorientarea politicii fiscale din Germania spre cheltuieli bugetare mai mari, a mai spus Lagarde.
„În contextul incertitudinilor tot mai mari, va urma o abordare data-dependent si deciziile vor fi deci luate în funcție de datele disponibile la momentul ședinței Consiliului guvernatorilor. (…) Dar creșterea economică ar trebui să fie sprijinită de costurile mai mici de îndatorare, cu condiția ca tensiunile comerciale să nu escaladeze”, a mai afirmat Christine Lagarde, care a spus că incertitudinea comercială afectează exporturile UE.
„Anterior, am zis că vom menține politica restrictivă cât va fi nevoie pentru stabilizarea inflației. Acum ne mutăm spre o politică monetară care este considerabil mai puțin restrictivă, și vom avea o abordare care va ține cont mult mai mult de drumul pe care l-am parcurs deja, cele 150 de puncte de baza de reducere care au facut politica monetară mai puțin restrictivă. Operăm sub extrem de multă incertitudine. Avem 3 fenomene care influențează politica monetară: în primul rând, dezinflația continuă, în al doilea politica monetară este deja mai puțin restrictivă, iar în al treilea rând, avem incertitudini imense, fenomenale chiar, în creștere. Avem aproape peste tot riscuri și incertitudini. Deci vom lua decizii fără a ne angaja pe o anumită cale”, a explicat președinta BCE.
Aceasta a subliniat că BCE este determinată ca inflația să se stabilizeze de o manieră sustenabilă la ținta de inflație de 2%.
Revenire ușoară a activității de creditare, în zona euro, în ultimele luni. BCE vede o potențială redresare a cererii, dar riscurile de stagflație
Declarațiile șefei BCE arată cât de diferită este situația în Europa, pentru BCE, în comparație cu situația din SUA, unde banca centrala americană, Fed, a menținut în final de ianuarie dobânzile în așteptarea măsurilor și politicilor cu potențial inflaționist și în același timp recesionist adoptate de noua administrație a președintelui Donald Trump.
O nouă menținere a dobânzilor este anticipată pentru ședința Fed din 18-19 martie.
SUA au impus tarife vamale de 25% pe Canada și Mexic și tarife adiționale de 20% pe totalitatea importurilor din China, cu salva rezervată Europei anunțată pentru 2 aprilie. Cele 3 țări și Europa sunt marii parteneri comerciali ai SUA, iar tarifele prezintă riscuri negative la adresa investițiilor și la adresa activității economice din toate aceste economii, și în același timp riscuri de creștere la adresa inflației din cauza tarifelor, care reduc comerțul transfrontalier.
Comparativ, deși SUA par să se îndrepte spre stagflație/recesiune, așteptările pentru Europa au început să se îmbunătățească pe măsură ce guvernele europene, în special Germania, s-au angajat să crească cheltuielile bugetare pentru majorarea investițiilor, inclusiv pe zona de înarmare.
(Citește și: ”Optimism în Europa: Viteza și amploarea expansiunii fiscale promise de Germania, bucurie ca la căderea Zidului Berlinului/ Revizuiri pozitive ale prognozelor de creștere”)
***
Urmărește-ne pe Google News
