Aproape toată ţara se va afla sâmbătă sub avertizări de caniculă, iar pentru Banat, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei şi sudul Dobrogei continentale, inclusiv în Bucureşti, a fost emisă avertizare cod roşu, temperaturile putând ajunge până la 43 de grade Celsius. Singurele judeţe ce nu vor fi afectate sâmbătă de valul de căldură sunt Suceava şi Botoşani. Europa întreagă se confruntă cu temperaturi record și o criză a apei, cu pierderi de vieți omenești și impact economic în creștere.
O avertizare cod portocaliu este valabilă în perioada 25 iulie, ora 10 – 26 iulie, ora 10, fiind anunţate val de căldură persistent, caniculă şi disconfort termic accentuat, noapte tropicală
”În Oltenia, Banat, cea mai mare parte a Munteniei, în sud-vestul Transilvaniei, precum şi în sudul Dobrogei continentale, valul de căldură se va intensifica, va fi caniculă, disconfort termic accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime se vor încadra între 37 şi 40 de grade. Minimele termice vor fi de 20…22 de grade şi vor caracteriza o noapte tropicală”, transmit meteorologii.
În acelaşi interval va fi în vigoare şi o avertizare cod galben de caniculă în mai multe regiuni.
„Disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi. Va fi caniculă în Crişana, cea mai mare parte a Transilvaniei şi a Maramureşului, sudul şi centrul Moldovei, nord-estul Munteniei şi în nordul Dobrogei continentale. Maximele se vor încadra între 33 şi 37 de grade, iar minimele în general între 18 şi 21 de grade”, precizează ANM.
Măsuri speciale pentru transportul naval, din cauza debitului scăzut al Dunării
România se află, în prezent, într-o poziție avantajată din perspectiva rezervelor hidrice centrale, însă seceta persistă la nivel local, impunând restricții în anumite regiuni.
Schimbările climatice impun însă o gestiune responsabilă și prudentă a apei, iar Administrația Națională „Apele Române” recomandă populației să rămână vigilentă: „Fiecare picătură contează.”
În ciuda unui început de an secetos și a temperaturilor ridicate recente, rezervele de apă din principalele lacuri de acumulare acoperă necesarul populației și al industriei.
Situația actuală a rezervelor de apă
Rezerve centrale: Cele 40 de lacuri de acumulare sunt umplute în proporție de 87,43%, față de doar 56% la finalul lunii martie – cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani. ANAR consideră că pe termen scurt nu există riscuri majore în sistemul centralizat.
Secetă locală intensă:
- În 26 de secțiuni hidrografice, debitele râurilor sunt sub pragul minim necesar. În județe precum Vaslui, Dâmbovița și Giurgiu s-au impus restricții la consumul cu apă.
- În județe precum Vaslui, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj și Argeș, alimentarea cu apă a populației este tot mai dificilă, fiind necesară raționalizarea acesteia. La Garoafa, în Vrancea, cursul râului Putna a secat aproape integral, lăsând în urmă o albie lată de sute de metri, acoperită doar cu pietriș.
- Situația este critică în peste 100 de localități unde fântânile sunt secate, iar în alte zeci de comunități alimentarea cu apă este limitată. Printre județele cele mai expuse se numără Vaslui, Dâmbovița și Gorj, dar și localități din Alba, unde apa este adusă cu cisterne.
Dunărea – semnal de alarmă: Debit la Baziaș de doar 2.500 m³/s – circa jumătate din media lunii iulie. Alimentarea cu apă a populației nu este compromisă, dar sectorul agricol, industria și transportul naval sunt vizate de măsuri speciale.
Pe sectorul românesc al Dunării, inclusiv în județele Brăila, Galați și Tulcea, autoritățile au impus măsuri suplimentare pentru limitarea consumului de apă, iar populația este încurajată să folosească responsabil resursele disponibile.
Vulnerabilitate: Zonele rurale fără sisteme moderne de alimentare rămân cele mai expuse. Seceta prelungită devine un fenomen tot mai frecvent, subliniază specialiștii, din cauza schimbărilor climatice.
Mesajul ANAR: Populația e îndemnată să evite risipa, să prioritizeze consumul esențial și să raporteze orice pierdere de apă.
Seceta pedologică afectează peste jumătate din țară, cu pagube semnificative în județe precum Dolj, unde culturile de porumb și floarea-soarelui suferă. Sistemele vechi de irigații nu mai fac față presiunii.
Peste 100 de localități rurale au restricții serioase la consumul de apă, iar în Oltenia, considerată „Sahara Olteniei”, nu a mai plouat de trei luni, iar temperaturile depășesc 40°C, agravând situația agricolă și de alimentare cu apă.
Caniculă extremă în Europa – lumea se apropie de o criză globală a apei
Întreaga Europă este afectată de un val de caniculă extremă, în special în sudul continentului.
Iunie a fost deja cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată în Europa de Vest, iulie evoluează, de asemenea, spre o lună record, iar restul verii se așteaptă să fie mai cald și mai secetos decât media pentru cea mai mare parte a Europei. Peste două treimi din cele mai severe valuri de căldură din Europa de după 1950 au avut loc după anul 2000 și se așteaptă ca acestea să devină mai frecvente și mai intense, a subliniat banca americană. Iunie a fost, de asemenea, mai secetos decât de obicei în Europa de Vest și de Sud și a venit după o primăvară mai secetoasă decât media în Europa de Nord-Vest.
Italia se confruntă cu al treilea val de caniculă severă, cu temperaturi record ce pot ajunge la 48 de grade Celsius în Sicilia, ceea ce reprezintă un record și pentru întreaga Europa.
Mai multe orașe din Italia sunt sub cod roșu de caniculă, iar autoritățile au raportat mai multe decese legate de temperaturile extreme în regiunea Apulia.
În Sicilia s-au atins 48°C, un record pentru Europa, și se prognozează că se va ajunge la 50 de grade.
Grecia a luat măsuri drastice, inclusiv închiderea Acropolei și suspendarea muncii în aer liber în orele critice, cu temperaturi ce au atins 38-40 de grade Celsius în zone ca Atena și Salonic.
De asemenea, în Spania, Portugalia, Franța și chiar Germania se înregistrează valori termice de peste 40 de grade, iar riscurile de incendii de vegetație sunt ridicate.
UE pierde 6,4% din producția sa agricolă anuală, echivalentul a 28 de miliarde de euro, din cauza riscurilor legate de climă
Uniunea Europeană pierde 6,4% din producția sa agricolă anuală, echivalentul a 28 de miliarde de euro, din cauza riscurilor legate de climă. Seceta generază mai mult de jumătate din pierderi, iar până în 2050 valoarea totală a pierderilor ar putea ajunge la 40 de miliarde de euro, potrivit Morgan Stanley, notează publicația elenă Ekathimerini, citată de Rador.
Seceta, înghețul, grindina și precipitațiile excesive sunt responsabile pentru 80% din pierderile agricole legate de climă din întreaga UE, dar principalul factor este seceta.
Pe măsură ce pierderile legate de climă cresc în frecvență, severitate și durată, acestea ar putea duce la o volatilitate mai mare a randamentelor agricole din UE și a veniturilor fermelor europene, afirmă Morgan Stanley. Se prevede că pierderile din agricultură vor crește cu 42% – 66% până în 2050, ajungând la aproximativ 25-29 miliarde de euro. Incluzând pierderile de animale, pierderea anuală totală pentru UE ar putea ajunge la 40 de miliarde de euro.
Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii variază în funcție de țară, ceea ce duce la niveluri diferite de impact economic, unele țări confruntându-se cu consecințe mai severe decât altele. Pierderile preconizate în anii cu daune intense ar putea ajunge la 20 de miliarde de euro numai în Spania și Italia, spune Morgan Stanley, în timp ce economiile mai mici din Europa Centrală și de Sud se confruntă cu pierderi care depășesc 3% din PIB-ul lor.
În Grecia, pierderile medii cauzate de dezastrele climatice severe se ridică la 3 miliarde de euro pe an, în timp ce pierderile cauzate doar de seceta severă ajung la 2,6 miliarde de euro pe an și se estimează că vor crește cu 43%, până la 3,7 miliarde de euro, până în 2050.
Criza apei la nivel global
WWF și ONU au avertizat că, în 2025 până la două treimi dintre locuitorii planetei trăiesc în zone cu stres hidric sever, iar aproape 2 miliarde nu vor avea acces la apă potabilă curentă.
Peste 53% din regiunile europene și bazinul mediteranean sunt afectate de secetă severă, iar în sud-estul Spaniei, Grecia, Cipru și Bazinul Balcanic se declară stări de alertă hidrică.
În fața acestei situații, Comisia Europeană propune o reducere a consumului de apă cu cel puțin 10% până în 2030, investind în modernizarea infrastructurii și protejarea resurselor.
OECD a atras atenția că dezastrele legate de secetă sunt acum de două ori mai costisitoare decât în anul 2000, afectând agricultura, energia și transporturile fluviale.
Fluvii precum Rinul, Dunărea și Po se află deja sub nivelul normal al apelor, amenințând transportul fluvial, producția de energie hidroelectrică și lanțurile de aprovizionare industriale, conform Reuters.
De asemenea, sunt așteptate pierderi în agricultură, în special în Franța, Germania și Polonia, culturile de grâu și orz fiind vulnerabile în timpul fazelor critice de creștere. Riscurile de incendii de vegetație sunt, de asemenea, ridicate din cauza condițiilor uscate.
Măsuri luate în Europa pentru a atenua criza apei:
- În premieră, Atena va reforma sistemul de gestionare a apei, planificând consolidarea companiilor de apă mici în doar câteva entități operaționale, pentru o distribuție mai eficientă. Grecia dezvoltă proiecte importante includ desalinizarea, recircularea apei urbane și captarea de izvor, toate pentru susținerea populației și mediului rural.
- Santorini va introduce un plafon zilnic de 8.000 de turiști de pe vase de croazieră, pentru a reduce presiunea asupra rețelei de apă și infrastructurii locale.
- Tot în Grecia a fost înregistrat un proiect legislativ în curs de aprobare permite alimentarea piscinelor din hoteluri cu apă de mare, pentru a economisi resursele de apă dulce.
- Administrațiile locale spaniole, cum cea din Malaga, reglementează strict utilizarea apei: acestea aplică amenzi de până la 6.000 euro pentru nerespectarea restricțiilor privind apa, permițând în același timp udarea limitată și redeschiderea fântânilor publice.
- Guvernul francez continuă punerea în aplicare a Planului de acțiune 2023 pentru o gestionare solidă și concertată a apei (Plan Eau), cu 53 de măsuri axate pe optimizarea utilizării apei, îmbunătățirea răspunsului la secetă și creșterea eficienței resurselor de apă. Un obiectiv-cheie este extinderea reutilizării apelor reziduale tratate, care era sub 1% în 2023, dar care trebuie să ajungă la 10% până în 2030. Până în martie 2025, 195 de proiecte de utilizare neconvențională a apei (în principal reutilizarea apelor reziduale tratate) erau operaționale sau în curs de desfășurare, sprijinite de proceduri administrative simplificate și de ajutor financiar pentru comunități.
- Din cauza secetelor frecvente și timpurii, agravate de schimbările climatice, prefecții din Franța pot impune restricții privind utilizarea apei în scopuri neesențiale, cum ar fi udarea grădinilor, umplerea piscinelor și spălarea mașinilor. Aceste restricții trec prin patru niveluri de severitate: Vigilență, Alertă, Alertă sporită și Criză, cu limite severe sau interdicții privind utilizarea apei în timpul etapelor de criză. Amenzile pentru încălcarea restricțiilor pot ajunge până la 1.500 euro pentru persoane fizice, mai mari în cazul recidivelor.
(Citește și: UE se pregătește pentru criza apei – Strategia pentru utilizarea eficientă, cu recomandări de reducere a consumului și protejarea ciclului apei)
****
Urmărește-ne pe Google News
