Statele posesoare de arme nucleare scot din ce în ce mai multe astfel de arme din stocuri pentru a le instala pe rampe de lansare, ceea ce sporește riscul pentru stabilitatea globală, avertizează cercetătorii Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), într-un raport publicat luni.
Puterile nucleare mondiale dispun de un total estimat de 12.187 de focoase, dintre care 9.745 se găsesc în stocuri în vederea unei potențiale utilizări.
Statele apelează din ce în ce mai mult la armele nucleare ca instrumente ale puterii naționale, anulând astfel eforturile depuse de zeci de ani pentru reducerea numărului și a rolului acestora, chiar în contextul în care riscurile de eroare de calcul și de escaladare sunt în creștere.
Arsenalele nucleare mondiale s-au extins și au fost modernizate
Cele nouă state dotate cu arme nucleare – Statele Unite, Rusia, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan, Republica Populară Democrată Coreeană (Coreea de Nord) și Israel – au continuat programele de modernizare și îmbunătățire a arsenalelor lor nucleare în 2025, iar majoritatea au desfășurat noi sisteme de arme nucleare sau cu capacitate nucleară în cursul anului.
Statistica evoluției
- Din stocul global total estimat la 12.187 de focoase în ianuarie 2026, aproximativ 9.745 se aflau în stocuri militare pentru o eventuală utilizare.
- Se estimează că 4.012 dintre aceste focoase au fost desfășurate pe rachete și aeronave, iar restul se aflau în depozite centrale.
- Între 2.100 și 2.200 dintre focoasele desfășurate erau menținute într-o stare de alertă operațională ridicată pe rachete balistice.
- Aproape toate aceste focoase aparțineau Rusiei sau SUA și, într-o măsură mai mică, Franței și Regatului Unit, dar China și India pot acum să desfășoare ocazional un număr mic de focoase montate pe rachete în timp de pace.
„Voci influente, printre care și unii lideri mondiali, pledează pentru armele nucleare ca garanție împotriva unui atac din partea unui stat ostil. Însă faptul de a face ca strategiile naționale de apărare și securitate să depindă, sau să depindă și mai mult, de armele nucleare ar putea spori semnificativ riscurile nucleare”, a declarat Karim Haggag, directorul SIPRI.
„Vestea cea mai îngrijorătoare este că, chiar dacă numărul armelor nucleare a scăzut, nivelul pericolelor şi riscurilor nucleare creşte”, a mai adăugata cesta: „Pericolele asociate armelor nucleare sunt în creștere din cauza progreselor înregistrate în tehnologia armamentului, a eșecului controlului armelor nucleare și a tensiunilor geopolitice accentuate, printre o serie de alți factori. În același timp, evenimentele mondiale, nu în ultimul rând izbucnirea conflictului dintre India și Pakistan, două țări dotate cu arme nucleare, pun la încercare logica descurajării nucleare.”
De la sfârșitul Războiului Rece, ritmul în care au fost dezafectate focoasele nucleare mai vechi a fost, în general, mai rapid decât cel în care au fost desfășurate focoasele noi, ceea ce a dus la o scădere a numărului total de focoase.
Tendinţa scăderii stocurilor armelor nucleare ar urma să se inverseze în anii viitori, „pentru că ritmul demontării scade, în timp ce desfăşurarea unor noi arme nucleare accelerează”, menționează un comunicat spIRI transmis odată cu publicarea raportului anual.
Fragilizarea sistemelor de control al armamentului strategic, şi anume prin acorduri internaţionale, şi rivalitatea între marile puteri dotate cu armament nuclear sunt semne suplimentare de îngrijorare, potrivit lui Haggag.
„Există din ce în ce mai multe dovezi că statele care dețin arme nucleare își neglijează, ba chiar renunță la angajamentele de dezarmare și, în schimb, își etalează puterea nucleară”, a declarat Hans M. Kristensen, cercetător asociat senior în cadrul Programului pentru arme de distrugere în masă al SIPRI și director al Proiectului de informare nucleară al Federației Oamenilor de Știință Americani (FAS).
SUA și Rusia = 83% din stocurile mondiale
Altă tendinţă îngrijorătoare este că „statele dotate cu arme nucleare le scot din stocuri şi le desfăşoară. Asistăm, aşadar, la o creştere a numărului armamentului nuclear desfăşurat”, explică Haggag.
Statele Unite şi Rusia deţin numai ele aproximativ 83% dintre stocurile mondiale de armament nuclear – peste 5.000 de ogive fiecare.
Cele două ţări au programe de modernizare a arsenalelor, însă fiecare întâmplină dificultăţi.
Programul cuprinzător de modernizare nucleară al SUA avansează, însă în 2025 s-a confruntat cu provocări persistente în materie de planificare și finanțare, care ar putea întârzia și mai mult derularea acestuia și ar putea crește semnificativ costurile programului.
Mai mult, efortul de a adăuga noi arme nucleare nestrategice la arsenalul SUA va pune o presiune bugetară și logistică suplimentară asupra programului de modernizare, o tendință ce se va accentua și mai mult ca urmare a planurilor administrației Trump privind sistemul de apărare antirachetă Golden Dome, care se estimează că va costa 1,2 trilioane de dolari.
Programul de modernizare nucleară al Rusiei se confruntă, de asemenea, cu provocări. În 2025, o altă lansare de test a rachetei balistice intercontinentale (ICBM) „Sarmat” a eșuat, în timp ce sancțiunile economice occidentale și cerințele concurente legate de războiul din Ucraina par să fi afectat programul.
Un alt program cu probleme, noua rachetă de croazieră cu propulsie nucleară lansată de la sol Burevestnik, ar fi realizat un test de zbor reușit în 2025 la o distanță de peste 14 000 de kilometri, după mai multe eșecuri.
Rusia a început, de asemenea, construirea unei baze operaționale avansate pentru racheta balistică cu rază medie de acțiune (IRBM) „Oreshnik”, cu dublă capacitate, în Belarus, iar rachetele „Oreshnik” au fost utilizate împotriva Ucrainei cu focoase convenționale, cel mai recent în mai 2026.
Este probabil ca atât desfășurările rusești, cât și cele americane să crească în anii următori. Creșterea rusă ar avea loc în principal ca urmare a modernizării forțelor strategice, pentru a transporta mai multe focoase pe fiecare rachetă.
Creșterea americană ar putea avea loc ca urmare a desfășurării unui număr mai mare de focoase pe lansatoarele existente, a reactivării lansatoarelor goale și a adăugării de noi arme nucleare nestrategice în arsenal.
Susținătorii energiei nucleare din SUA fac presiuni pentru aceste măsuri ca reacție la noile desfășurări nucleare ale Chinei.
În plus, odată cu expirarea Tratatului bilateral din 2010 privind măsurile de reducere și limitare suplimentară a armelor ofensive strategice (New START) în februarie anul acesta, crește incertitudinea cu privire la direcția viitoare a nivelurilor forțelor nucleare strategice ale SUA și Rusiei.
China, cel mai rapid ritm de dezvoltare a arsenalului nuclear
China îşi dezvoltă arsenalul nuclear mai rapid decât orice altă ţară. „Intensificarea competiţiei geopolitice determină puternic China să se sprijine mai mult pe armamentul nuclear”, apreciază Haggag.
Țara dispune în prezent de 620 de ogive, iar în funcţie de modul în care va decide să-şi structureze forţele, va putea deţine tot atâtea rachete balistice intercontinentale (ICBM) ca Rusia şi Statele Unite, până în 2030.
Chiar dacă China va atinge 1.000 de ogive nucleare până atunci, acest nivel nu va corespunde decât unui sfert dintre stocurile americane şi ruse, scoate în evidență SIPRI.
Până în ianuarie 2026, China a amplasat sute de rachete în trei mari baze de silozuri din nordul țării, lucrând în același timp la finalizarea a 30 de silozuri în trei zone montane din est.
În funcție de modul în care va decide să-și structureze forțele, China ar putea avea, potențial, cel puțin la fel de multe rachete balistice intercontinentale (ICBM) ca Rusia sau SUA, până la sfârșitul deceniului.
Cu toate acestea, chiar dacă China va depăși 1000 de focoase până în 2030, acest număr va reprezenta totuși doar aproximativ un sfert din stocurile nucleare actuale ale Rusiei și ale SUA.
În Europa, Franţa şi Regatul Unit şi-au menţinut arsenalele nucleare la un nivel stabil – la 290 şi, respectiv 225 -, dar SIPRI notează că stocurile britanice urmează să crească, în urma unei revizuiri, în 2021, a programului.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a ordonat, la rândul său, în martie, o creştere a stocului francez.
India şi-a crescut, de asemenea, uşor arsenalul nuclear, la 190 de ogive.
Numărul focoaselor nucleare ale Pakistanului, rivalul Indiei, a rămas stabil la 170, însă Pakistanul a continuat să acumuleze materiale de fisiune, „ceea ce sugerează că arsenalul său ar putea să fie extins în următorii zece ani”.
Coreea de Nord continuă să-şi „urmărească obiectivul declarat de a-şi extinde «în mod exponenţial» arsenalul nuclear”, iar SIPRI estimează că Phenianul dispune de aproximativ 60 de focoase nucleare.
Israelul – care nu recunoaşte că deţine armament nuclear, este, la rândul său, pe cale să-şi modernizeze arsenalul nuclear, evaluat în prezent la aproximativ 80 de ogive.
(Citește și: Discuții la NATO pentru arme nucleare SUA în mai multe state din UE – Washingtonul încearcă să reasigure Europa, în contextul mutării atenției spre IndoPacific)
****
Urmărește-ne pe Google News
