Maximizarea satisfacerii intereselor locale, oricare ar fi ele, s-ar putea să dea o sumă mai mică decât cea rezultată din optimizarea la nivelul întregii Românii.
Săptămâna trecută, Islanda a revenit pe pieţele internaţionale de capital, reuşind să obţină 1 miliard de dolari la un randament situat de puţin sub 5
Promisiunile premierului Emil Boc de refacere a salariilor la nivelul de dinaintea crizei în 2012, simultan cu majorarea pensiilor şi cu rata inflaţiei şi cu 50% din creşterea salarială nu au o bază logică.Dacă sursa obligaţiilor asumate rămâne în urma obligaţiilor, deficitul sistemului creşte.
Aşa-zisa “reorganizare administrativ-teritorială a României” a generat ample discuţii mai mult sau mai puţin legate de subiect. În realitate, nimeni nu a stat să analizeze
La recensământul de probă, desfaşurat în perioada 7-16 mai a.c., s-a constatat că populaţia ţării a scăzut cu circa 1,5 milioane persoane faţă de 2002
Puţină lume conştientizează la dimensiunea reală faptul că leul a devenit o marfă, odată cu liberalizarea contului de capital. O marfă care se cere sau nu, se vinde şi se cumpără aproape la fel ca oricare alta. Este foarte riscant să te opui pieţei care merge într-o direcţie sau alta.
Bulgaria a înregistrat avansuri notabile la productivitatea în agricultură, de 23% anul trecut şi 54,2% pe ultimii cinci ani. în condiţii de criză, Ungaria are un excedent comercial masiv cu România, bazat tocmai pe exportul de produse agricole. Evident, performanţa de creştere a agriculturii maghiare a fost net superioară, cu un avans de 14,7% anul trecut şi 23% în ultimii cinci ani. România e piaţa.
Teoretic, avansul substanţial înregistrat de productivitatea muncii, 17% în anul 2010, ar trebui să se regăsească în majorarea reală a veniturilor şi/sau în aprecierea reală a monedei naţionale
Dacă nu învăţăm din greşelile perioadei de avânt economic, riscăm să intrăm din nou în criză. Este ideea centrală a dezbaterilor de la reuniunea Forum
Nemţii se simt vexaţi pe bună dreptate să lucreze mai mult pentru a ajuta din banii lor, prin fondul de stabilizare de 700 miliarde euro ( la care sunt principalii contributori) un popor care nu face măcar acelaşi efort.
Potrivit datelor furnizate de către autorităţile statului, în luna martie 2011 era nevoie de patru angajaţi cu salariul minim pe economie pentru susţinerea unui pensionar
Obţinerea unei creşteri de 1,6% pe acest an ( prognoza este 1,5%) nu ar face altceva decât să realizeze revenirea Produsului Intern Brut la valoarea din 2007. De-abia de acolo se poate trece la recuperarea nivelului din 2008 ( majorat cu 7,3% faţă de reperul 2007) pe parcursul anilor 2012 şi 2013.
Ştire de mare senzaţie pe agenţii. Şomajul a atins 15,9% în Grecia, după ce măsurile de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar au agravat recesiunea şi
În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se vor schimba foarte serios. Până unde? Şi cum e la ceilalţi europeni?
.
După cum estimam anterior, inflaţia a luat-o razna şi a urcat la 0,66% nivel lunar, respectiv 8,34% pe ultimele 12 luni. Cauzele sunt uşor de
Delegaţia FMI a evaluat situaţia economiei româneşti, pentru a o prezenta conducerii Fondului, odată cu scrisoarea de intenţie a Guvernului României în vederea aprobării unui acord de tip preventiv. Acordul prevede alocarea în regim de tragerea efectivă numai în caz de necesitate a unei sume de aproximativ 3,6 miliarde euro pentru o perioada de doi ani.
Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?
În Uniunea Europeană, pentru a reflecta diferenţele de mărime şi structură între gospodării, venitul total al gospodăriei este divizat după o scară echivalentă (denumită scara
Bombardamentul cu ştiri referitoare la preţul alimentelor şi combustibililor a scăpat din vedere un fenomen care va amplifica inflaţia. Exact de unde părea să nu vină nici un pericol. Să ne uităm atent la cifrele din buletinul 2/2011 al BNR. chiar dacă producţia industrială se duce în bună parte în subansamble integrate în alte produse, până la urmă tot la consumatorul final, populaţia, se va ajunge.
Sub acoperirea „fumigenei” venite de la Bruxelles, referitoare la calitatea datelor statistice furnizate de România şi relativ uşor de demontat tehnic, Ministerul Finanţelor a dat publicităţii un bilanţ festivist al execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2011. În realitate, lucrurile stau foarte ciudat.
Maximizarea satisfacerii intereselor locale, oricare ar fi ele, s-ar putea să dea o sumă mai mică decât cea rezultată din optimizarea la nivelul întregii Românii.
Săptămâna trecută, Islanda a revenit pe pieţele internaţionale de capital, reuşind să obţină 1 miliard de dolari la un randament situat de puţin sub 5
Promisiunile premierului Emil Boc de refacere a salariilor la nivelul de dinaintea crizei în 2012, simultan cu majorarea pensiilor şi cu rata inflaţiei şi cu 50% din creşterea salarială nu au o bază logică.Dacă sursa obligaţiilor asumate rămâne în urma obligaţiilor, deficitul sistemului creşte.
Aşa-zisa “reorganizare administrativ-teritorială a României” a generat ample discuţii mai mult sau mai puţin legate de subiect. În realitate, nimeni nu a stat să analizeze
La recensământul de probă, desfaşurat în perioada 7-16 mai a.c., s-a constatat că populaţia ţării a scăzut cu circa 1,5 milioane persoane faţă de 2002
Puţină lume conştientizează la dimensiunea reală faptul că leul a devenit o marfă, odată cu liberalizarea contului de capital. O marfă care se cere sau nu, se vinde şi se cumpără aproape la fel ca oricare alta. Este foarte riscant să te opui pieţei care merge într-o direcţie sau alta.
Bulgaria a înregistrat avansuri notabile la productivitatea în agricultură, de 23% anul trecut şi 54,2% pe ultimii cinci ani. în condiţii de criză, Ungaria are un excedent comercial masiv cu România, bazat tocmai pe exportul de produse agricole. Evident, performanţa de creştere a agriculturii maghiare a fost net superioară, cu un avans de 14,7% anul trecut şi 23% în ultimii cinci ani. România e piaţa.
Teoretic, avansul substanţial înregistrat de productivitatea muncii, 17% în anul 2010, ar trebui să se regăsească în majorarea reală a veniturilor şi/sau în aprecierea reală a monedei naţionale
Dacă nu învăţăm din greşelile perioadei de avânt economic, riscăm să intrăm din nou în criză. Este ideea centrală a dezbaterilor de la reuniunea Forum
Nemţii se simt vexaţi pe bună dreptate să lucreze mai mult pentru a ajuta din banii lor, prin fondul de stabilizare de 700 miliarde euro ( la care sunt principalii contributori) un popor care nu face măcar acelaşi efort.
Potrivit datelor furnizate de către autorităţile statului, în luna martie 2011 era nevoie de patru angajaţi cu salariul minim pe economie pentru susţinerea unui pensionar
Obţinerea unei creşteri de 1,6% pe acest an ( prognoza este 1,5%) nu ar face altceva decât să realizeze revenirea Produsului Intern Brut la valoarea din 2007. De-abia de acolo se poate trece la recuperarea nivelului din 2008 ( majorat cu 7,3% faţă de reperul 2007) pe parcursul anilor 2012 şi 2013.
Ştire de mare senzaţie pe agenţii. Şomajul a atins 15,9% în Grecia, după ce măsurile de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar au agravat recesiunea şi
În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se vor schimba foarte serios. Până unde? Şi cum e la ceilalţi europeni?
.
După cum estimam anterior, inflaţia a luat-o razna şi a urcat la 0,66% nivel lunar, respectiv 8,34% pe ultimele 12 luni. Cauzele sunt uşor de
Delegaţia FMI a evaluat situaţia economiei româneşti, pentru a o prezenta conducerii Fondului, odată cu scrisoarea de intenţie a Guvernului României în vederea aprobării unui acord de tip preventiv. Acordul prevede alocarea în regim de tragerea efectivă numai în caz de necesitate a unei sume de aproximativ 3,6 miliarde euro pentru o perioada de doi ani.
Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?
În Uniunea Europeană, pentru a reflecta diferenţele de mărime şi structură între gospodării, venitul total al gospodăriei este divizat după o scară echivalentă (denumită scara
Bombardamentul cu ştiri referitoare la preţul alimentelor şi combustibililor a scăpat din vedere un fenomen care va amplifica inflaţia. Exact de unde părea să nu vină nici un pericol. Să ne uităm atent la cifrele din buletinul 2/2011 al BNR. chiar dacă producţia industrială se duce în bună parte în subansamble integrate în alte produse, până la urmă tot la consumatorul final, populaţia, se va ajunge.
Sub acoperirea „fumigenei” venite de la Bruxelles, referitoare la calitatea datelor statistice furnizate de România şi relativ uşor de demontat tehnic, Ministerul Finanţelor a dat publicităţii un bilanţ festivist al execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2011. În realitate, lucrurile stau foarte ciudat.
