Am revenit în țară cu oarece temeri că voi avea nevoie de câteva zile pentru acomodarea cu plaiurile natale. Nu a fost așa. În decurs de 24 de ore, stressul cotidian a revenit scurt, pe sistemul ”ce vrăji a mai făcut banca mea”
Dublarea depunerilor făcute de nerezidenţi în ultimii doi ani, până spre totalul de 9 miliarde euro confirmă interesul pentru plasamente în România cât şi încrederea în stabilitatea cursului de schimb. Fără de care am risca să nu se mai reînnoiască aceste plasamente sau chiar să asistăm la ieşiri.
Guvernul creşte prin lege vârsta de pensionare, fără să se gândească la faptul că actualul sistem de sănătate face inutilă o asemenea lege. În România, aşa-numitul indicator „speranţă de viaţă sănătoasă” nici nu este trecut în statisticile oficiale. Or ţările europene la el se raportează când aşteaptă de la cetăţean să muncească şi să consume câţiva ani în plus.
Cifrele nu prea sunt cunoscute de către marele public. A cotiza aproape o jumătate de deceniu pentru a mai primi pensie timp de numai 12 ani şi cu doar 77% şanse de a mai fi în viaţă, nu pare o perspectivă prea roză. Din păcate, doar speranţa de viaţă mai mică, asistenţa medicală tot mai precară şi prelungirea perioadei de activitate mai pot echilibra balanţa cheltuielilor cu pensiile.
Norvegia are un PIB/locuitor este de circa 180% din media UE, dar media de consum ajustată după consumul individual al gospodăriilor este de doar 135%,
PDL se grăbeşte să crească salariile bugetarilor, şi numai câteva voci lucide se străduiesc – pentru cine ştie cât timp – să tempereze populismul cu care dreapta vrea să intre în anul electoral. Exemplul Letoniei ne propune, însă, o altă lecţie: cea a consecvenţei şi seriozităţii.
În urmă cu două săptămâni, Traian Băsescu cerea să nu se plătească arieratele din Sănătate, denunţând neregulile de la achiziţia de medicamente. Dar lipsa reglementării la aceste achiziţii nu are de-a face cu Sănătatea. În realitate, boala Sănătăţii nu este excesul de achiziţii şi nici abuzul de bine. Cifrele ne arată, necruţător, că la Sănătate trebuie dat, nu luat.
În urmă cu două săptămâni, Traian Băsescu cerea să nu se plătească arieratele din Sănătate, denunţând neregulile de la achiziţia de medicamente. Dar lipsa reglementării la aceste achiziţii nu are de-a face cu Sănătatea. În realitate, boala Sănătăţii nu este excesul de achiziţii şi nici abuzul de bine. De aia demnitarii români merg să se trateze în străinătate. Cifrele ne arată, necruţător, că la Sănătate trebuie dat, nu desfiinţat.
Deşi cifrele pot părea mai greu de digerat, prezentarea lor este singura modalitate de a oglindi fidel evoluţia finanţelor publice din ultimii ani. De aceea, vă prezentăm sintetic situaţia bugetului general consolidat al statului şi, în cadrul acestuia, situaţia bugetului de stat. Cum le-a construit guvernul şi ce-a făcut cu ele.
21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Atena a mai primit 162 de miliarde, iar ţările cu probleme au primit promisiunea unor dobânzi şi termene mai flexibile la credite pentru rostogolirea datoriilor. Însă e doar o amânare a soluţiei pe care încă nu o deţine nimeni: cu doar o zi înainte, FMI criticase lipsa unui plan coerent pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane. Cursdeguvernare.ro schiţează povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.
21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro schiţează povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.
21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro incepe astăzi povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas, încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.
Pentru a începe să reducă încet datoria spre un nivel rezonabil, Italia ar trebui să dea creditorilor an de an o sumă echivalentă cu PIB-ul României.Or, suma prevăzută în buget cu această destinaţie se ridica la doar 75 miliarde euro pentru 2011, ceea ce face ca percepţia pe pieţele internaţionale să fie critică.
Ciclul de inflaţie ridicată, consecutiv majorării TVA cu 5% produsă acum un an, s-a încheiat favorabil. Inflaţia consemnată la finele primului semestru dun 2011 a
Comisia Europeană a prezentat propunerea de buget UE pentru 2014-2020. Statele și Parlamentul European trebuie acum să cadă de acord în ceea ce privește sumele și viitoarele priorități politice. Cât cheltuiește UE în țara dumneavoastră? De unde vin banii?
Există temerea că restricţiile impuse creditării vor diminua creşterea economică. De fapt, revenirea la principiile de bază, sănătoase, este destinată să facă dezvoltarea sustenabilă, la
România ocupă ultimul loc din regiune la capitolul încasări din turism, sumele strânse fiind aproximativ de 3 ori mai mici decât la vecinele Ungaria şi Bulgaria.
La ieşirea (încă neconfirmată) din recesiune, bilanţul arată că suntem departe de colapsul Greciei, dar si de prosperitatea din 2007-2008.
Măsura în care costurile ieşirii din recesiune sunt echitabil distribuite este dată, în expresie matematică, de evoluţia unui aşa-numit coeficient Gini.Ultimele date arătau o valoare minimă de 0,23 pentru Suedia şi 0,70 pentru Namibia, în condiţiile în care 0 semnifică o egalitate absolută a veniturilor (toţi cetăţenii să aibă exact aceleaşi venituri) iar 1 o inegalitate maximă ( avuţia concentrată la o singură persoană).
Datele preliminare pe 2010 anunţate ieri de Eurostat au confirmat pentru România păstrarea penultimei poziţii la nivelul Produsului Intern Brut pe locuitor în cadrul celor
Am revenit în țară cu oarece temeri că voi avea nevoie de câteva zile pentru acomodarea cu plaiurile natale. Nu a fost așa. În decurs de 24 de ore, stressul cotidian a revenit scurt, pe sistemul ”ce vrăji a mai făcut banca mea”
Dublarea depunerilor făcute de nerezidenţi în ultimii doi ani, până spre totalul de 9 miliarde euro confirmă interesul pentru plasamente în România cât şi încrederea în stabilitatea cursului de schimb. Fără de care am risca să nu se mai reînnoiască aceste plasamente sau chiar să asistăm la ieşiri.
Guvernul creşte prin lege vârsta de pensionare, fără să se gândească la faptul că actualul sistem de sănătate face inutilă o asemenea lege. În România, aşa-numitul indicator „speranţă de viaţă sănătoasă” nici nu este trecut în statisticile oficiale. Or ţările europene la el se raportează când aşteaptă de la cetăţean să muncească şi să consume câţiva ani în plus.
Cifrele nu prea sunt cunoscute de către marele public. A cotiza aproape o jumătate de deceniu pentru a mai primi pensie timp de numai 12 ani şi cu doar 77% şanse de a mai fi în viaţă, nu pare o perspectivă prea roză. Din păcate, doar speranţa de viaţă mai mică, asistenţa medicală tot mai precară şi prelungirea perioadei de activitate mai pot echilibra balanţa cheltuielilor cu pensiile.
Norvegia are un PIB/locuitor este de circa 180% din media UE, dar media de consum ajustată după consumul individual al gospodăriilor este de doar 135%,
PDL se grăbeşte să crească salariile bugetarilor, şi numai câteva voci lucide se străduiesc – pentru cine ştie cât timp – să tempereze populismul cu care dreapta vrea să intre în anul electoral. Exemplul Letoniei ne propune, însă, o altă lecţie: cea a consecvenţei şi seriozităţii.
În urmă cu două săptămâni, Traian Băsescu cerea să nu se plătească arieratele din Sănătate, denunţând neregulile de la achiziţia de medicamente. Dar lipsa reglementării la aceste achiziţii nu are de-a face cu Sănătatea. În realitate, boala Sănătăţii nu este excesul de achiziţii şi nici abuzul de bine. Cifrele ne arată, necruţător, că la Sănătate trebuie dat, nu luat.
În urmă cu două săptămâni, Traian Băsescu cerea să nu se plătească arieratele din Sănătate, denunţând neregulile de la achiziţia de medicamente. Dar lipsa reglementării la aceste achiziţii nu are de-a face cu Sănătatea. În realitate, boala Sănătăţii nu este excesul de achiziţii şi nici abuzul de bine. De aia demnitarii români merg să se trateze în străinătate. Cifrele ne arată, necruţător, că la Sănătate trebuie dat, nu desfiinţat.
Deşi cifrele pot părea mai greu de digerat, prezentarea lor este singura modalitate de a oglindi fidel evoluţia finanţelor publice din ultimii ani. De aceea, vă prezentăm sintetic situaţia bugetului general consolidat al statului şi, în cadrul acestuia, situaţia bugetului de stat. Cum le-a construit guvernul şi ce-a făcut cu ele.
21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Atena a mai primit 162 de miliarde, iar ţările cu probleme au primit promisiunea unor dobânzi şi termene mai flexibile la credite pentru rostogolirea datoriilor. Însă e doar o amânare a soluţiei pe care încă nu o deţine nimeni: cu doar o zi înainte, FMI criticase lipsa unui plan coerent pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane. Cursdeguvernare.ro schiţează povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.
21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro schiţează povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.
21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro incepe astăzi povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas, încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.
Pentru a începe să reducă încet datoria spre un nivel rezonabil, Italia ar trebui să dea creditorilor an de an o sumă echivalentă cu PIB-ul României.Or, suma prevăzută în buget cu această destinaţie se ridica la doar 75 miliarde euro pentru 2011, ceea ce face ca percepţia pe pieţele internaţionale să fie critică.
Ciclul de inflaţie ridicată, consecutiv majorării TVA cu 5% produsă acum un an, s-a încheiat favorabil. Inflaţia consemnată la finele primului semestru dun 2011 a
Comisia Europeană a prezentat propunerea de buget UE pentru 2014-2020. Statele și Parlamentul European trebuie acum să cadă de acord în ceea ce privește sumele și viitoarele priorități politice. Cât cheltuiește UE în țara dumneavoastră? De unde vin banii?
Există temerea că restricţiile impuse creditării vor diminua creşterea economică. De fapt, revenirea la principiile de bază, sănătoase, este destinată să facă dezvoltarea sustenabilă, la
România ocupă ultimul loc din regiune la capitolul încasări din turism, sumele strânse fiind aproximativ de 3 ori mai mici decât la vecinele Ungaria şi Bulgaria.
La ieşirea (încă neconfirmată) din recesiune, bilanţul arată că suntem departe de colapsul Greciei, dar si de prosperitatea din 2007-2008.
Măsura în care costurile ieşirii din recesiune sunt echitabil distribuite este dată, în expresie matematică, de evoluţia unui aşa-numit coeficient Gini.Ultimele date arătau o valoare minimă de 0,23 pentru Suedia şi 0,70 pentru Namibia, în condiţiile în care 0 semnifică o egalitate absolută a veniturilor (toţi cetăţenii să aibă exact aceleaşi venituri) iar 1 o inegalitate maximă ( avuţia concentrată la o singură persoană).
Datele preliminare pe 2010 anunţate ieri de Eurostat au confirmat pentru România păstrarea penultimei poziţii la nivelul Produsului Intern Brut pe locuitor în cadrul celor
