Efectul de bază ne spune că ce a mers bine un an este mai puţin probabil să meargă bine şi anul următor şi invers. De aceea, nu exporturile şi agricultura sunt aşteptate să performeze. Iată câteva premise certe, care ne oferă indicii că ţinta de 2% poate fi atinsă.
Datele comunicate oficial dezvăluie realitatea crudă a deficitului structural cauzat de dezechilibrul dintre pensii şi salarii. În primele opt luni din 2011, s-au plătit pensii de 31.577,7 miliarde lei la 22.918,3 miliarde lei colectaţi, respectiv 72,5% din necesar.
BNR a ridicat ştacheta prudenţială prin cerinţa unui avans mai mare la creditele în euro faţă de cele în lei, pentru cei care obţin venituri
Aparent, situaţia deficitului bugetar pe 2011 se află sub control. Să vedem, însă, ce se ascunde în spatele cifrei sintetice de 2,5% deficit, comunicată zilele trecute pentru bugetul general consolidat pentru primele trei trimestre de Ministerul Finanţelor.
După două zile de negocieri, a fost aprobat un plan de salvare din criza datoriilor suverane care afectează zona euro. Suma care va trebui să
Timpul se scurge rapid. Datoriile Greciei şi nu numai ale ei, se acumulează implacabil. Indicatorii financiari ai băncilor europene se deteriorează sub efectul expunerilor pe
Nota de plată a tergiversării restructurărilor în companiile de stat a venit într-un moment cum nu se putea mai prost. Ani de zile am perpetuat subvenţionarea unor domenii care nu aveau viitor. Era o chestiune de timp să ni se interzică să mai facem acest lucru, iar acum vom vedea consecinţele în bugetul pe 2012.
Cu toate măsurile de austeritate pe partea de venituri ale cetăţenilor şi pe partea de majorări de taxe şi impozite, nivelul datoriei publice nu s-a stabilizat în prima jumătate din 2011. Când a fost aproximativ de aceeaşi mărime relativ la PIB ca şi pe întregul an 2007.
Unde se află România ca model economic? Nu e nevoie să reinventăm apa caldă, în tentativa de-a formula o strategie de dezvoltare economică şi de gestiune a societăţii. Deocamdată, criza de identitate a rudimentarului capitalism românesc stă între două mari modele. Desigur, am vrea să luăm caimacul de pe amândouă. Ne iese o struţo-cămilă care nu ţine la drum.
România s-a apropiat la mai puţin de jumătate de procent de inflaţia medie a zonei euro. Reducerea de 0,21% a indicelui preţurilor de consum în
Aderarea la UE ar fi trebuit să ne îmbunătăţească considerabil avansul competitivităţii. Din păcate, însăşi competitivitatea UE cunoaşte o semnificativă erodare, exprimată sintetic prin diminuarea PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Fenomen început din 2007 (25.000 euro) până în 2010 (24.400 euro), potrivit datelor Eurostat.
Costurile implementării sistemului de pensii private vor fi excluse de la calculul deficitului bugetar şi de la datoria publică, în analiza efectuata de instituţiile europene cu privire la bugetele naţionale ale statelor membre.
Potrivit estimărilor independente ale organizaţiei de tip Think-tank “Open Europe”, România va încheia perioada bugetară 2007 – 2013 cu plăţi către bugetul UE ce se
Recenta retrogradare a ratingului Italiei de către S&P readuce în discuţie sănătatea economică a partenerilor către care România exportă. Mai ales pentru că exporturile au fost anul trecut şi în 2011 o importantă sursă a creşterii economice – atâta câtă e – a României. În topul ţărilor cu care România face schimburi comerciale s-au produs modificări semnificative, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Datoria externă a României se apropie de pragul psihologic de 100 miliarde euro, după ce dispăruse din scripte în primăvara lui 1989. Să vedem care au fost evoluţiile din ultimii ani ce ne-au adus aici şi cum se prezintă situaţia sumelor pe care statul român le are de returnat.
După ce au consemnat valori relativ reduse, investiţiile străine directe (ISD) au crescut la peste 5 miliarde euro în 2004 şi 2005, au marcat un nivel excepţional în 2006, când privatizarea BCR a amplificat considerabil rezultatul anual, şi au continuat să urce până la un maxim de aproape 9,5 miliarde euro în 2008. Criza a adus diminuarea dramatică a sumelor intrate în ţară.
Săptămâna trecută s-a prăvălit pe sticlă o puzderie de date despre Produsul Intern Brut pe trimestrul doi şi semestrul unu 2011. Că activitatea economică măsurată
Inflaţia consemnată pe luna august a fost de -0,35%, ceea ce a însemnat reducerea preţurilor pentru a treia lună consecutiv. După -0,29% în iunie şi
Tocmai în condiţiile materializării unei creşteri economice de 3,5% estimată de guvernul Boc, va fi foarte greu de explicat populaţiei de ce nu beneficiază de pe urma ieşirii din recesiune. Iar asta după ce, asimetric, a fost taxată drastic la înrăutăţirea situaţiei economice. Toate aceste măsuri ar urma să se concretizeze în bugetul pe 2012, ceea de ar constitui o premieră absolută pentru români, obişnuiţi să primească tot soiul de pomeni electorale.
Dacă eliminarea subvenţiilor care se duceau generic la producător era o cerinţă normală, ajutoarele sociale pentru încălzire vor continua să fie acordate fără cap. Legătura cu situaţia locativă şi şi cu nivelul pensiilor şi salariilor plătite în România este pur electorală.
Efectul de bază ne spune că ce a mers bine un an este mai puţin probabil să meargă bine şi anul următor şi invers. De aceea, nu exporturile şi agricultura sunt aşteptate să performeze. Iată câteva premise certe, care ne oferă indicii că ţinta de 2% poate fi atinsă.
Datele comunicate oficial dezvăluie realitatea crudă a deficitului structural cauzat de dezechilibrul dintre pensii şi salarii. În primele opt luni din 2011, s-au plătit pensii de 31.577,7 miliarde lei la 22.918,3 miliarde lei colectaţi, respectiv 72,5% din necesar.
BNR a ridicat ştacheta prudenţială prin cerinţa unui avans mai mare la creditele în euro faţă de cele în lei, pentru cei care obţin venituri
Aparent, situaţia deficitului bugetar pe 2011 se află sub control. Să vedem, însă, ce se ascunde în spatele cifrei sintetice de 2,5% deficit, comunicată zilele trecute pentru bugetul general consolidat pentru primele trei trimestre de Ministerul Finanţelor.
După două zile de negocieri, a fost aprobat un plan de salvare din criza datoriilor suverane care afectează zona euro. Suma care va trebui să
Timpul se scurge rapid. Datoriile Greciei şi nu numai ale ei, se acumulează implacabil. Indicatorii financiari ai băncilor europene se deteriorează sub efectul expunerilor pe
Nota de plată a tergiversării restructurărilor în companiile de stat a venit într-un moment cum nu se putea mai prost. Ani de zile am perpetuat subvenţionarea unor domenii care nu aveau viitor. Era o chestiune de timp să ni se interzică să mai facem acest lucru, iar acum vom vedea consecinţele în bugetul pe 2012.
Cu toate măsurile de austeritate pe partea de venituri ale cetăţenilor şi pe partea de majorări de taxe şi impozite, nivelul datoriei publice nu s-a stabilizat în prima jumătate din 2011. Când a fost aproximativ de aceeaşi mărime relativ la PIB ca şi pe întregul an 2007.
Unde se află România ca model economic? Nu e nevoie să reinventăm apa caldă, în tentativa de-a formula o strategie de dezvoltare economică şi de gestiune a societăţii. Deocamdată, criza de identitate a rudimentarului capitalism românesc stă între două mari modele. Desigur, am vrea să luăm caimacul de pe amândouă. Ne iese o struţo-cămilă care nu ţine la drum.
România s-a apropiat la mai puţin de jumătate de procent de inflaţia medie a zonei euro. Reducerea de 0,21% a indicelui preţurilor de consum în
Aderarea la UE ar fi trebuit să ne îmbunătăţească considerabil avansul competitivităţii. Din păcate, însăşi competitivitatea UE cunoaşte o semnificativă erodare, exprimată sintetic prin diminuarea PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Fenomen început din 2007 (25.000 euro) până în 2010 (24.400 euro), potrivit datelor Eurostat.
Costurile implementării sistemului de pensii private vor fi excluse de la calculul deficitului bugetar şi de la datoria publică, în analiza efectuata de instituţiile europene cu privire la bugetele naţionale ale statelor membre.
Potrivit estimărilor independente ale organizaţiei de tip Think-tank “Open Europe”, România va încheia perioada bugetară 2007 – 2013 cu plăţi către bugetul UE ce se
Recenta retrogradare a ratingului Italiei de către S&P readuce în discuţie sănătatea economică a partenerilor către care România exportă. Mai ales pentru că exporturile au fost anul trecut şi în 2011 o importantă sursă a creşterii economice – atâta câtă e – a României. În topul ţărilor cu care România face schimburi comerciale s-au produs modificări semnificative, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Datoria externă a României se apropie de pragul psihologic de 100 miliarde euro, după ce dispăruse din scripte în primăvara lui 1989. Să vedem care au fost evoluţiile din ultimii ani ce ne-au adus aici şi cum se prezintă situaţia sumelor pe care statul român le are de returnat.
După ce au consemnat valori relativ reduse, investiţiile străine directe (ISD) au crescut la peste 5 miliarde euro în 2004 şi 2005, au marcat un nivel excepţional în 2006, când privatizarea BCR a amplificat considerabil rezultatul anual, şi au continuat să urce până la un maxim de aproape 9,5 miliarde euro în 2008. Criza a adus diminuarea dramatică a sumelor intrate în ţară.
Săptămâna trecută s-a prăvălit pe sticlă o puzderie de date despre Produsul Intern Brut pe trimestrul doi şi semestrul unu 2011. Că activitatea economică măsurată
Inflaţia consemnată pe luna august a fost de -0,35%, ceea ce a însemnat reducerea preţurilor pentru a treia lună consecutiv. După -0,29% în iunie şi
Tocmai în condiţiile materializării unei creşteri economice de 3,5% estimată de guvernul Boc, va fi foarte greu de explicat populaţiei de ce nu beneficiază de pe urma ieşirii din recesiune. Iar asta după ce, asimetric, a fost taxată drastic la înrăutăţirea situaţiei economice. Toate aceste măsuri ar urma să se concretizeze în bugetul pe 2012, ceea de ar constitui o premieră absolută pentru români, obişnuiţi să primească tot soiul de pomeni electorale.
Dacă eliminarea subvenţiilor care se duceau generic la producător era o cerinţă normală, ajutoarele sociale pentru încălzire vor continua să fie acordate fără cap. Legătura cu situaţia locativă şi şi cu nivelul pensiilor şi salariilor plătite în România este pur electorală.
