Un atac cu drone ucrainean efectuat asupra combinatului de procesare de gaze naturale din Orenburg, Rusia, una dintre cele mai mari instalații de acest fel din lume, continuă să afecteze producția de gaze din Kazahstanul vecin, în timp ce Uniunea Europeană se străduiește să elimine treptat importurile de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027, scrie RFE/RL
Alimentarea cu gaze naturale la instalația kazahă, potrivit Ministerului Energiei din țara din Asia Centrală, a fost suspendată după atacul din 19 octombrie, primul atac raportat asupra uzinei, care face parte din complexul chimic de procesare a gazelor naturale Orenburg, operat de gigantul energetic de stat rus Gazprom.
Reuters a relatat pe 20 octombrie, citând surse kazahe, că, din cauza atacului, producția de la zăcământul Karachaganak din Kazahstan a fost redusă cu 25% până la 30%. Uzina procesează 37,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an.
Oficialii de la Kiev au confirmat că Ucraina se află în spatele atacului, despre care președintele Volodimir Zelenski a spus că demonstrează „o creștere atât a razei de acțiune, cât și a preciziei sancțiunilor noastre pe termen lung împotriva Rusiei”. „Practic în fiecare zi sau la două zile, rafinăriile de petrol rusești sunt lovite. Iar acest lucru contribuie la readucerea Rusiei la realitate,” a mai spus Zelenski.
În ultimele luni, Kievul și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, care provoacă penurii de combustibil și creșteri de prețuri în interiorul Rusiei.
Depozitul de petrol din Novokuibîșevsk a fost, de asemenea, lovit luna trecută, Statul Major General al Ucrainei raportând la acea vreme daune substanțiale aduse infrastructurii sale.
Între timp, miniștrii energiei din UE și-au dat acordul pentru un plan care ar elimina treptat importurile de gaze rusești și de petrol în blocul comunitar până în ianuarie 2028, în ciuda opoziției Slovaciei și Ungariei, care sunt încă dependente de aprovizionarea cu energie din Rusia.
„Deși am muncit din greu și am insistat pentru a elimina gazul și petrolul rusesc din Europa în ultimii ani, nu am reușit încă”, a declarat Lars Aagaard, ministrul energiei din Danemarca, țară care deține președinția rotativă a Uniunii Europene, adăugând că acordul din 20 octombrie a fost un „pas crucial” către atingerea acestui obiectiv.
Înainte ca Moscova să lanseze invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, Rusia reprezenta aproximativ 45% din importurile de gaze ale UE. Cifra se ridică acum la aproximativ 12%.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat pe 20 octombrie că un nou pachet de sancțiuni – al 19-lea al UE – împotriva Rusiei ar putea fi aprobat chiar în această săptămână.
„Rusia înțelege doar forța. Negociază doar atunci când este sub presiune”, a spus ea.
Gazul brut extras la Karachaganak este livrat dincolo de graniță, către uzina de procesare din Orenburg. Producția de petrol de la Karachaganak este strâns legată de cea de gaze, ceea ce înseamnă că zăcământul nu poate produce mare parte din petrol dacă propria sa producție de gaze scade.
Zăcământul Karachaganak a produs aproximativ 263.000 de barili de petrol pe zi în 2024. Petrolul este exportat prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) printr-un terminal rusesc de la Marea Neagră, precum și prin conducta rusească Drujba către Germania.
Zăcământul este operat de un consorțiu care include grupul american Chevron (18%) și companiile energetice europene Shell (29,25%) și Eni (29,25%). Alți acționari sunt compania rusă Lukoil (13,5%) și grupul petrolier kazah KazMunayGaz (10%).
Cititi si: UE şi Ucraina pregătesc o propunere în 12 puncte pentru a pune capăt războiului declanșat de Rusia
***
Urmărește-ne pe Google News
