Nori de fum s-au ridicat la finalul săptămânii trecute deasupra capitalei ucrainene după un nou atac aerian nocturn în Kiev. Bombardamentul de săptămâna trecută, din noaptea de duminică spre luni, a fost unul dintre cele mai intense de la începutul războiului, armata rusă lansând 315 drone, două rachete balistice și cinci rachete de croazieră asupra unor ținte din Kiev, Odesa și alte orașe din Ucraina.
Spre deosebire de precedentele atacuri, însă, o clădire utilizată de Boeing în Kiev, ca sediu, a fost vizată și grav avariată în atacul aerian efectuat de Rusia. FT scrie că atacarea sediului Boeing pare să fi fost o lovitură deliberată asupra companiei aerospațiale americane. FT citează șase persoane familiare cu situația.
Două dintre acestea sunt angajați Boeing și trei sunt oficiali ucraineni. Cealaltă persoană este șeful Camerei de Comerț Americane din Ucraina (ACC).
Loviturile aeriene ridică semne de întrebare cu privire la intențiile Moscovei
Imagini publicate online de Serviciul de Urgență al Ucrainei și verificate de FT arată daune severe la clădire și echipe de intervenție care sting incendiul din interior.
Boeing este una dintre cele mai importante companii americane prezente în Ucraina, cu activități concentrate în special pe inginerie și suport tehnic. Compania are o relație cu producătorul ucrainean de aeronave Antonov, cunoscut pentru realizarea de mari avioane de transport, inclusiv modele cu aplicații militare. Directorii Boeing s-au întâlnit în acest an cu reprezentanții Antonov și cu ministrul ucrainean al apărării pentru a discuta proiecte comune.
Bombardamentul nocturn de duminica precedentă, adică din noaptea de 8 spre 9 iunie, a fost unul dintre cele mai intense ale războiului, armata rusă lansând 315 drone, două rachete balistice și cinci rachete de croazieră asupra unor ținte din Kiev, Odesa și alte orașe. Moscova și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei după un atac-surpriză al Kievului cu drone, efectuat la începutul lunii, în adâncul teritoriului rus, care a avariat bombardiere rusești staționate până și în zona Cercului Arctic.
Un purtător de cuvânt al Boeing a refuzat să comenteze atacul, afirmând doar că prioritatea companiei este siguranța și securitatea angajaților săi, niciunul dintre aceștia nefiind rănit în timpul bombardamentului. Acesta a lăudat reziliența personalului care lucrează în condiții dificile și periculoase.
Antonov și Boeing au un memorandum pentru muniție aeriană și sisteme fără pilot
Compania are peste 1.000 de angajați în Ucraina și a reușit să își continue activitatea în mare parte fără întreruperi, în ciuda celor peste trei ani de război pe scară largă, a declarat unul dintre angajați, precum și președintele ACC, Andy Hunder.
În ciuda daunelor suferite de clădirea din Kiev, „nu a existat nicio întrerupere operațională” ca urmare a atacului, a declarat pentru FT Andriy Koryagin, director general adjunct al operațiunilor Boeing din Ucraina.
FT mai scrie că țintirea aparent deliberată și pagubele produse unei companii americane de prim rang prezente pe teritoriul ucrainean ar putea stârni furia președintelui Donald Trump, care a admis că este din ce în ce mai frustrat de acțiunile Moscovei. În paralel cu intensificarea atacurilor aeriene, Rusia și-a reluat ofensiva terestră în estul Ucrainei, în contextul în care negocierile de pace sunt blocate din cauza poziției intransigente și a cerințelor maximaliste ale președintelui rus Vladimir Putin.
„Atacurile rusești asupra companiilor americane din Ucraina sunt un alt exemplu al disprețului lui Putin față de eforturile de pace ale SUA”, a declarat ministrul adjunct de externe ucrainean, Andriy Sybiha, pentru FT.
„Faptul că Rusia vizează companii americane subliniază importanța implicării continue a SUA — atât în eforturile de pace, cât și în asigurarea securității Ucrainei și a restului Europei”, a mai spus el.
Lunga listă a țintelor rusești
FT adaugă că atacul ar putea, de asemenea, ridica semne de întrebare privind o posibilă extindere a obiectivelor Rusiei, care ar include acum companii occidentale cu legături în sectorul apărării și aviației din Ucraina.
Oficiali occidentali au avertizat cu privire la o campanie în creștere de sabotaj și subversiune rusă împotriva unor ținte din SUA și Europa. Multe dintre acestea sunt conectate la ajutorul occidental trimis în Ucraina și la companii care produc sau transportă arme și alte echipamente militare, potrivit Center for Strategic and International Studies (CSIS), un think-tank din Washington.
Lovitura asupra clădirii Boeing se adaugă unei liste tot mai lungi de atacuri rusești asupra unor obiective industriale, inclusiv lovituri repetate asupra uzinelor Antonov, centralelor electrice, stațiilor de transformare și unităților de producție din domeniul apărării. Oficialii ucraineni spun că aceste atacuri fac parte dintr-un efort al Moscovei de a reduce capacitatea țării de a produce și repara arme.
Boeing nu este prima companie americană afectată de război. Hunder, președintele ACC, a declarat că 32% dintre cei aproape 700 de membri ai organizației au avut angajați uciși în atacurile rusești începând din 2022.
Aproape jumătate dintre membrii Camerei Americane au raportat daune sau distrugerea completă a facilităților — de la geamuri sparte până la distrugerea completă a fabricilor, birourilor și altor locații, a spus el.
Nou schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, al patrulea într-o săptămână. Kievul a primit şi 1.200 de trupuri ale soldaţilor ucraineni morţi
Sâmbătă, Ucraina şi Rusia au efectuat un nou schimb de prizonieri de război, al patrulea într-o săptămână, conform înţelegerii la care au ajuns la Istanbul la începutul acestei luni.
„Continuăm să ne salvăm compatrioţii din captivitatea rusă. Acesta este al patrulea schimb într-o săptămână”, a scris preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe reţelele sociale.
„În conformitate cu acordurile ruso-ucrainene (…) un alt grup de militari ruşi a fost repatriat din teritoriile controlate de regimul de la Kiev”, a transmis şi Ministerul rus al Apărării pe Telegram.
Kievul a mai spus că a primit şi alte 1.200 de cadavre neidentificate de la Rusia, care, potrivit Ucrainei, sunt „cetăţeni ucraineni, inclusiv militari”. Ucraina nu a spus dacă a returnat vreun cadavru Rusiei.
Schimbul are loc în contextul în care Rusia a respins în mod repetat apelurile pentru încetarea focului şi şi-a intensificat ofensiva de-a lungul liniei frontului, în special în regiunea Sumî din nord-est. Moscova afirmă că doreşte să stabilească o „zonă tampon” pentru a-şi proteja regiunea Kursk, care a fost anterior parţial ocupată de Ucraina. Volodimir Zelenski a asigurat însă că avansul trupelor ruse în Sumî a fost oprit şi a susţinut că armata ucraineană a reuşit să recucerească un sat.
(Citește și: Maia Sandu confirmă scenariul privind dislocarea a 10.000 de soldaţi ruşi în Transnistria)
***
Urmărește-ne pe Google News
