Trupele ruse au efectuat sâmbătă noapte noi atacuri masive cu drone și rachete de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. A fost vizată în special capitala Kiev, dar loviturile aeriene ale rușilor au ajuns din nou până în vestul teritoriului ucrainean, potrivit DefenseRomania.ro.
Atacurile rusești au început încă din seara zilei de sâmbătă, când dronele kamikaze de tip Geran-2 (denumite Shahed de autoritățile de la Kiev) au pătruns pe teritoriul Ucrainei. Primul val de rachete de croazieră a fost lansat după miezul nopții, între orele 01:00 și 02:00, în timp ce al doilea val de rachete a lovit Ucraina în jurul orei 05:00.
Rușii au folosit în timpul loviturilor rachete de croazieră Kalibr lansate de flota rusă din Marea Neagră, dar și rachete de croazieră Kh-101 ce au fost lansate de forțele aeriene rusești prin bombardierele strategice Tu-95MS.
Vizate au fost atât ținte militare, cât și civile
În capitala Kiev, atacurile au fost lansate în cel puțin trei valuri pe timpul nopții. Una dintre țintele principale se pare că a fost reprezentată de un complex radar din apropierea Kievului. Au fost vizate și obiective ale armatei ucrainene și facilități industriale din regiunea Kiev.
Rachetele de croazieră de tip Kalibr au lovit inclusiv aerodromuri aparținând Forțelor Armate ale Ucrainei. Dronele rusești au fost semnalate și în regiunea Harkov, unde se pare că Forțele Aerocosmice ale Rusiei au vizat baze militare în care se află dislocați mercenari străini.
Între altele, au fost lovite și ținte din regiunea Sumy, de unde militarii ucraineni continuă să lanseze atacuri în regiunile Kursk și Belgorod din Rusia.
Totodată, la Kiev, cel puțin trei persoane au fost rănite duminică dimineață în urma unui atac cu rachete lansat de forțele ruse, potrivit autorităților ucrainene. În replică, Comandamentul forțelor armate ale Poloniei a informat că, din cauza intensificării atacurilor asupra vestului Ucrainei, aviația poloneză și aliații „au început operațiuni în spațiul aerian”.
Zelenski denunţă reacţia ambasadei SUA la atacul mortal de la Krivoi Rog: „O ţară şi un popor atât de puternice, şi o reacţie atât de slabă”
Incidentul vine la două zile după ce 18 persoane, inclusiv copii, au murit într-un atac rusesc, iar alte 72 de persoane au fost rănite.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat sâmbătă reacţia „slabă” a ambasadei SUA în Ucraina la atacul mortal produs în Krivoi Rog, orașul natal al lui Zelenski, reproşându-i în special că i-a fost „teamă” să spună că racheta care l-a provocat a venit din Rusia.
Ambasadoarea SUA în Ucraina, Bridget Brink, s-a declarat vineri seara „îngrozită” de acest „atac cu rachetă balistică”, fără a menţiona sursa acestuia.
„Din păcate, reacţia ambasadei americane este neplăcut de uimitoare: o ţară şi un popor atât de puternice, şi o reacţie atât de slabă. Le este chiar frică să pronunţe cuvântul ‘rusesc’ atunci când vorbesc despre racheta care a ucis copiii”, a declarat sâmbătă Volodimir Zelenski printr-o postare video pe rețelele de socializare.
SUA sunt principalul aliat al Ucrainei, sprijinită militar şi financiar de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, dar preşedintele Donald Trump şi-a intensificat criticile la adresa lui Volodimir Zelenski în ultimele luni pentru a forța un acord de încetare a focului.
Atacul de vineri, unul dintre cele mai grave din ultimele săptămâni, a fost deosebit de şocant, nu în ultimul rând din cauza vârstei tinere a unora dintre victime. Minorii care au murit aveau vârste cuprinse între 3 şi 17 ani, potrivit lui Volodimir Zelenski.
Volodimir Zelenski a repetat o altă parte a declaraţiei ambasadoarei SUA, în care aceasta a spus că acest tip de atac este „motivul pentru care războiul trebuie să se încheie”.
„Da, războiul trebuie să se încheie. Dar pentru a face acest lucru, nu trebuie să ne fie teamă să spunem lucrurilor pe nume. Nu trebuie să ne fie teamă să punem presiune pe singura persoană care continuă acest război şi ignoră toate propunerile lumii de a-i pune capăt”, a spus el.
„Tuturor celor care văd acest lucru şi nu închid ochii, care spun adevărul clar şi direct – nu numai noi, cei din Ucraina, ci întreaga lume ar trebui să le fie recunoscătoare. Este greşit şi periculos să se păstreze tăcerea cu privire la faptul că Rusia este cea care ucide copii cu rachete balistice. Nu face decât să-i încurajeze pe nemernicii de la Moscova să continue războiul şi să continue să ignore diplomaţia. Slăbiciunea nu a pus niciodată capăt unui război. De aceea, sunt recunoscător fiecărei ţări ai cărei reprezentanţi au vorbit – lideri, miniştri de externe, ambasade”, a mai adăugat Zelenski.
Kievul și Moscova se acuză reciproc
Statele Unite au propus o încetare necondiţionată a focului de 30 de zile, care a fost acceptată de Kiev, dar nu şi de Vladimir Putin. După negocieri separate în Arabia Saudită, preşedintele american Donald Trump a reuşit să obţină doar un acord pentru o încetare a focului în Marea Neagră şi un moratoriu asupra loviturilor asupra infrastructurii energetice.
Kievul şi Moscova se acuză zilnic reciproc de încălcarea acestui moratoriu, a cărui aplicare este de altfel foarte vagă, prin vizarea surselor de energie. În ceea ce priveşte armistiţiul maritim, Kremlinul l-a condiţionat apoi de ridicarea sancţiunilor de către ţările occidentale, ceea ce Europa nu pare pregătită să accepte.
Zelenski salută „progrese tangibile” cu privire la un potențial contingent european în Ucraina
Președintele ucrainean a mai salutat sâmbătă „progrese tangibile” și „primele detalii privind desfășurarea unui contingent european pe teritoriul ucrainean în cazul unui armistițiu, la o zi după deplasarea șefilor de stat major francez și britanic la Kiev”, potrivit Agerpres.
„Există progrese tangibile și prime detalii privind modul în care un contingent de securitate partener ar putea fi desfășurat”, a spus Volodimir Zelenski, fără a oferi alte detalii.
Franța și Regatul Unit al Marii Britanii sunt țările care au propus desfășurarea unui contingent al țărilor europene în Ucraina, pentru a constitui o „forță de reasigurare” menită să prevină o reluare a conflictului după punerea în aplicare a unui armistițiu.
Alături de toți actorii vizați, continuă „reflecția” asupra unui „sprijin pe termen lung” acordat armatei ucrainene, „care este și va rămâne în prima linie de apărare” în fața rușilor, a dezvăluit la rândul său președintele francez pe rețeaua socială X, la finalul unei convorbiri telefonice cu premierul britanic Keir Starmer.
Sâmbătă, șeful statului major francez Thierry Burkhard a afirmat că a discutat cu omologul său britanic despre o întărire a armatei ucrainene și despre „opțiuni de reasigurare” ce ar putea fi oferite „după punerea un aplicare a unui armistițiu”. În timpul vizitei lor, cei doi șefi militari au discutat cu omologul lor ucrainean, generalul Oleksandr Sîrski, cu ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov și cu președintele Volodimir Zelenski.
(Citește și: „WSJ: Rusia și Ucraina trag de timp la negocieri – Fiecare speră ca Trump să își piardă răbdarea cu cealaltă parte”)
***
Urmărește-ne pe Google News
