Asociația CFA România a depus la Curtea Constituțională a României (CCR) un memoriu de tip „amicus curiae”, având ca obiect furnizarea către Curte a unor elemente de analiză economică și financiară relevante pentru aprecierea constituționalității Legii privind plata pensiilor private, adoptată recent de Parlamentul României.
Asociația CFA România arată într-un comunicat de presă că pensiile private reprezintă instrumente de economisire pe termen lung și nu pot fi tratate ca depozite bancare sau conturi de economii, întrucât au un rol social și economic esențial în asigurarea veniturilor după retragerea din activitate.
”Considerăm că acest subiect este deosebit de important pentru societatea românească. Asociația noastră a realizat, de-a lungul timpului, mai multe studii privind sistemul de pensii din România, cu obiectivul de a atrage atenția asupra necesității dezvoltării unui sistem de pensii private viabile, în contextul posibilelor probleme de sustenabilitate ale Pilonului I, cauzate de evoluțiile demografice viitoare”, a declarat Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România, citat în comunicat.
Un memoriu similar a fost depus luni, la CCR, de Asociația pentru pensii private (APAPR)
Asociația subliniază că plățile recurente, efectuate pe o perioadă relevantă de timp, reprezintă esența noțiunii de „pensie”, menită să susțină costul vieții în perioada de inactivitate profesională.
Conform CFA România, fondurile de pensii private din România, atât Pilonul II, cât și Pilonul III, nu pot fi echivalate cu depozite bancare, conturi de economii sau alte vehicule investiționale cu lichiditate crescută.
”Scopul exclusiv al acestor fonduri este acela de a asigura un venit recurent după pensionare, și nu de a permite retragerea imediată a întregii sume acumulate”, arată asociația.
ÎCCJ a atacat legea de plată la CCR, pe ideea că activul este proprietate privată
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat recent Curtea Constituțională a României referitor la Legea privind plata pensiilor private. Instituția a argumentat că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.
Instanța consideră că Legea privind plata pensiilor private încalcă dreptul la proprietate privată, dar și principiului legalității, al securității raporturilor juridice și al încrederii legitime.
Pe de altă parte, Asociația CFA România arată că limitarea posibilității de retragere integrală a activului acumulat reprezintă o caracteristică de reglementare esențială, menită să asigure îndeplinirea scopului unui sistem de pensii: furnizarea unor venituri periodice, predictibile și sustenabile pe termen lung pentru beneficiari.
CFA România mai precizează că, conform principiului nr. 6 din studiul „Sistemul Ideal de Pensii”, realizat de compania Mercer pentru CFA Institute, „beneficiile furnizate în timpul anilor de pensie trebuie să se concentreze pe furnizarea de venituri lunare. Totuși, sistemul trebuie să permită contribuții sau retrageri de capital în perioada anilor de pensie, fără a afecta negativ adecvarea generală a soluției de economisire”.
În cel mai recent studiu Mercer CFA Institute Global Pension Index 2025, se reiterează acest principiu, subliniindu-se că „scopul principal al unui fond de pensii este de a asigura venituri stabile la pensionare, atât pentru participanți, cât și pentru persoanele aflate în întreținerea acestora”, mai spune Asociația în comunicat.
(Citește și: Legea pensiilor private a fost adoptată: Principalele prevederi)
***
Urmărește-ne pe Google News
