Aproximativ 61,3% dintre români sunt de părere că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, în timp ce 33% doresc mai multă dereglementare pe piața liberă, cu cât mai puține intervenții din partea statului, conform INSCOP Research realizat la comanda Informat.ro.
Menționăm importanța contextului în care sondajul este publicat – noi tensiuni au apărut în coaliția de guvernare, după ce PSD ce opune deciziei Guvernului de eliminare a plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, care a fost deja agreată de liderii celor patru partide de guvernare și minorități.
Datele, interpretate de directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac:
„Barometrul Informat.ro-INSCOP arată că o mare parte a societății românești (aproximativ 60%) împărtășește o orientare de valori hibride, un melanj între intervenționismul economic și conservatorismul cultural care combină reflexele stângii tradiționale (care hiperbolizează rolul statului în economie) și reflexe ale dreptei tradiționale (care pune accentul pe tradiții și valori naționale). Aceste opțiuni ale populației pot explica parțial adeziunea la reprezentări politice specifice populismului conservator.
61,3% dintre români consideră că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, în timp ce doar 33% susțin piața liberă cu intervenții minime, iar 58,3% dintre respondenți aleg tradiția și păstrarea valorilor naționale, comparativ cu 36,7% care preferă progresul și adaptarea la schimbările moderne.
Deși ne aflăm în vârful unui ciclu în care acumularea și dezvoltarea economică ale României sunt masive comparativ cu situația de pauperizare generală din urmă cu 20 sau 30 de ani, distribuția inegală a avuției, sentimentul de insecuritate socială, crizele economice, inflația, diversele tendințe ideologice globale, exacerbate de războiul informațional alimentează o cultură economică în care securitatea socială și redistribuirea sunt percepute ca priorități față de eficiența pieței. Aceste percepții sunt chiar mai intense în rândul tinerilor (18-29 de ani), cei mai atașați de ideea că statul ar trebui să intervină mai mult în economie. Totuși, proporția de o treime din populație pro-piață liberă indică existența unei baze consistente pentru politici de liberalizare, mai ales în anumite segmente socio-demografice.
În ceea ce privește conservatorismul cultural, datele de profil arată că tinerii (18–29 ani) și persoanele cu educație superioară se orientează masiv către progres și modernizare, în timp ce grupele mai vârstnice și mediul rural privilegiază tradiția. Datele Barometrului Informat.ro-INSCOP arată o polarizare generațională și educațională care se poate traduce în clivaje politice și culturale pe termen mediu. Aceste opțiuni sugerează o orientare spre securitate și stabilitate, mai degrabă decât spre risc și schimbare.
În plan politic, ele creează, aparent, un teren fertil pentru partide sau lideri care promit protecție socială și identitate națională. Totuși, aproape 4 din 10 români pun accent pe progres și modernizare. Faptul că aceștia se regăsesc în special în rândul tinerilor, urbanului mare și a populației cu educație superioară arată că, pe termen lung, societatea românească ar putea evolua spre mai multă deschidere și modernizare, chiar dacă în prezent domină reflexele conservatoare. Subiectul este unul cu profunde implicații pentru viitorul României și necesită cercetări aprofundate”.
În rândul votanților PSD – 71% doresc mai mult intervenționism
Împărtășesc opinia că statul ar trebui să intervină mai mult în economie:
- 71% dintre votanții PSD
- 68% dintre votanții PNL
- 61% dintre votanții USR
- 57% dintre cei ai AUR.
În rândul tinerilor, cea mai mare pondere a celor care cred că statul ar trebui să intervină mai mult în economie:
- 56% dintre bărbați și 66% dintre femei
- 67% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani
- 64% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani
- 54% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani
- și 62% dintre cei peste 60 de ani.
72% din bugetari vor intervenționism
- 58% dintre persoanele cu educație primară
- 64% dintre cei cu educație medie
- 58% dintre cei cu educație superioară
- 60% din locuitorii din București
- 60% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori
- 70% dintre cei din urbanul mic și 58% din rural
Diferența în funcție de privat vs. stat este relativ redusă:
- 72% dintre angajații la stat cred că este bine ca statul să intervină mai mult în economie
- 60% dintre cei care lucrează la privat
Tradiție și valori naționale vs. progres și modernizare
- 58,3% dintre cei chestionați cred că tradiția și păstrarea valorilor naționale este cea mai importantă valoare pentru societatea românească
- în timp ce 36,7% indică progresul și adaptarea la schimbările moderne ca fiind cea mai importantă valoare
- 4,7% nu știu, iar 0,3% nu răspund.
Consideră că tradiția și păstrarea valorilor naționale este mai importantă pentru societatea românească:
- 67% dintre votanții PSD
- 43% dintre votanții PNL
- 18% dintre votanții USR
- 75% dintre cei ai AUR.
Împărtășesc această părere:
- 57% dintre bărbați și 60% dintre femei
- 39% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani
- 56% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani
- 63% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani
- 66% dintre cei peste 60 de ani.
- 71% dintre persoanele cu educație primară
- 61% dintre cei cu educație medie
- 34% dintre cei cu educație superioară
- 47% din locuitorii din București
- 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori
- 62% dintre cei din urbanul mic și 64% din rural
- respectiv 68% dintre angajații la stat
- 52% dintre cei care lucrează la privat sunt de părere că tradiția și păstrarea valorilor naționale este mai importantă pentru societatea românească.
Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
(Citește și: Războiul hibrid al Rusiei dă roade: 65% dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România – sondaj INSCOP despre o „nostalgie colectivă” ce poate „afecta serios stabilitatea regimului democratic”)
****
Urmărește-ne pe Google News
