Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna aprilie 2018 a fost de 4.512 lei, cu 0,5% mai mare decât în luna anterioară. Câştigul salarial mediu nominal net s-a majorat cu 0,3% şi a ajuns la 2.713 lei.
Dată fiind valoarea mai avantajoasă a cursului mediu de schimb din luna în car au fost încasaţi banii, s-a stabilit un nou record în euro, 585 de euro net la preţurile locale sau 1.165 de euro ca putere de cumpărare la preţurile europene.
De reţinut, însă, urmare a inflaţiei înregistrate, indicele câştigului salarial faţă de martie 2018 a fost de doar 99,8% iar majorarea în raport cu aceeaşi lună a anului precedent a coborât de la +10,1% în martie ( unde revenise după scăderea sistematică din intervalul septembrie 2017 – ianuarie 2018) la +9,0% în aprilie.Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990) s-a redus şi el cu puţin faţă de luna anterioară , de la 195,7%, până la 195,3%.
Explicaţia acestor evoluţii aparent paradoxale constă în nivelul atins de inflaţia anuală, care a urcat în luna aprilie la 5,22% ( 4,3% potrivit clasificării internaţionale a mărfurilor şi serviciilor, utilizată pentru asigurarea comparabilităţii cu alte ţări la raportările către Eurostat).
Reamintim că valorile în euro de pe ultima coloană arată puterea de cumpărare după ajustarea cu nivelul preţurilor din România (50,2% faţă de media europeană, potrivit Eurostat).
Acestea au crescut cu mai bine de 100 de euro de la începutul anului în curs, dar, atenţie, pe un trend de diminuare a creşterii productivităţii muncii de la +6,4% în ianuarie, la 4,7% în februarie şi doar +0,2% în martie.
Creşterile pe ramuri – sănătatea pe primul loc, industria prelucrătoare pe ultimul
Pe ramuri de activitate, cele mai mari creşteri de salarii s-au consemnat în sectorul bugetar, cu sănătatea în poll-position (+29,7% nominal şi +23,3% în termeni reali). Între învăţământ ( +21% nominal şi +15,1% real ) şi administraţia publică (+17,5% şi, respective, 11,7%) s-a strecurat sectorul construcţiilor ( +19,0% şi, respectiv, +13,1%).
De remarcat faptul că toate celelalte domenii de activitate s-au plasat sub media naţională ( evident trasă în sus de sectorul bugetar), cu industria prelucrătoare în rol de „lanternă roşie”a majorărilor de venituri ( +10% nominal şi doar 4,6% real) dar mult mai bine corelată cu evoluţia economiei ( care a avansat cu doar 4%, tot în termeni reali, pe primul trimestru din 2018 faţă de acelaşi trimestru al anului precedent)
Pe baza unor evoluţii fireşti în raport cu evoluţia productivităţii muncii dar transpuse neplăcut prin poziţia codaşă în cadrul economiei naţionale, industria prelucrătoare a coborât din nou faţă de media naţională, la doar 86,7% din aceasta.
Este o poziţionare clar diferită în raport cu economiile occidentale, unde salariile din industria prelucrătoare sunt, de regulă, peste media naţională.
Alături de informaţii şi comunicaţii, sectorul de intermedieri financiare şi asigurări a marcat un ritm semnificativ de creştere a veniturilor (+12,6% în valori absolute), peste cele consemnate pe segmentele serviciilor oferite în comerţ şi hoteluri şi restaurante ( ambele cu creşteri nominale de +12% , ajustate de inflaţie la doar 6,5%).
Urmărește-ne pe Google News
