Situația companiilor europene s-a schimbat dramatic de la începutul actualului exercițiu financiar al UE, o serie de factori de risc – precum tensiunile geopolitice, confruntările economice și amenințările la adresa securității – cresc, ceea ce adaugă la presiunea competitivă asupra companiilor europene de toate dimensiunile arată Apelul urgent la acțiune 2026, adresat de BusinessEurope instituțiilor europene.
Apelul, care solicită măsuri decisive pentru reducerea sarcinii administrative, stimularea investițiilor private și valorificarea deplină a potențialului pieței unice, a fost semnat în România de Confederația patronală Concordia.
Documentul reprezintă o trecere în revistă a acțiunilor deja bifate de Comisie și o listă a ceea ce trebuei făcut urgent pentru ca UE să nu piardă competitivitate în cursa cu SUA și China.
Premisele statuate în document
- Companiile europene recunosc noul angajament al factorilor de decizie europeni de a crește competitivitatea și de a reduce povara reglementărilor, dar firmele de la firul ierbii nu simt încă ușurare.
- Diferența mare de costuri cu energia prin comparație cu principalii competitori rămâne o problemă cheie.
- Nivelul ridicat de complexitate a legislației continuă să sufoce investițiile și inovația.
- Barierele din Piața Unică încă împiedică creșterea și desfășurarea operațiunilor transfrontaliere pentru companiile de toate dimensiunile, în special pentru IMM-uri.
- Între timp, relațiile internaționale continuă să se deterioreze, cursa tehnologică se intensifică, iar provocările pieței muncii continuă să crească.
- Pentru a readuce economia europeană pe drumul cel bun, sunt necesare unitate și o schimbare
rapidă și substanțială de curs.
Urgențele solicitate de mediul de afaceri european
Lista priorităților urgente este structurată pe cinci capitale vitale:
Adâncirea Pieței Unice și reducerea poverii reglementărilor
Premise
- Sunt necesare acțiuni hotărâte pentru eliminarea barierelor de reglementare rămase în Piața Unică, ceea ce ar genera beneficii economice estimate de peste 600 de miliarde de euro pe an până în 2032 și ar ajuta la reducerea decalajului de inovație cu SUA și China.
- Conform unei analize a Președinției Danemarcei a Consiliului Uniunii Europene, costul anual pentru companii al reglementărilor aprobate sau încă în proces de negociere, dar care nu a fost încă implementate, este estimat la cel puțin 71 miliarde de euro.
- Pentru a se apropia de promisiunea de reducere a poverii de reglementare cu cel puțin 25% pentru toate companiile și 35% pentru IMMuri, este nevoie de mai mult, luând în considerare și alte soluții inovatoare și proceduri alternative.
- Actualele pachete Omnibus ale Comisiei urmăresc să reducă costurile birocratice cu 8,6 miliarde de euro. Aceasta ar corespunde cu doar 5% din costul administrativ anual total de 150 miliarde de euro (Eurostat 2022).
Acțiunile necesare la acest capitol:
- Implementarea Strategiei Pieței Unice cu o foaie de parcurs ambițioasă și KPI-uri clare pentru 2028, începând cu eliminarea celor „zece teribile” bariere până la sfârșitul anului 2027.
- Introducerea unui al 28-lea regim care să ajute în mod eficient companiile să se înființeze, să funcționeze și să crească mai ușor pe piața internă și să evite ca acestea să se dezvolte în alte piețe.
- Eliminarea barierelor de reglementare persistente în ceea ce privește comerțul transfrontalier, investițiile, mobilitatea forței de muncă și furnizarea de servicii în Piața Unică și prevenirea unor noi fragmentări la nivel UE și național, inclusiv măsuri pentru regiunile cu provocări geografice, acolo unde este necesar. De exemplu, prin eliminarea taxelor reținute la sursă pentru investițiile transfrontaliere, digitalizarea notificărilor, filtrarea și armonizarea avizării, licențierii și autorizării și prioritizarea celui mai mare potențial în servicii relevante pentru industrie, cum ar fi instalații industriale, întreținerea și logistica.
- Finalizarea de urgență a pachetelor Omnibus anunțate și adăugarea unui flux continuu de măsuri suplimentare de reducere a poverii, ținând cont de cele peste 100 de propuneri prezentate în Omnibook-ul BusinessEurope, pentru a reduce semnificativ povara reglementărilor și costurile de conformitate pentru companii. Aceasta trebuie completată de programe la fel de ambițioase la nivel de stat membru și de aplicarea principiilor Better Regulation.
- Accelerarea procedurilor de autorizare industrială astfel încât companiile din teren să simtă diferența, bazându-se pe îmbunătățirile propuse în Omnibus-ul de Mediu în ceea ce privește evaluarea impactului de mediu.
Reducerea prețurilor la energie și crearea unui scenariu de afaceri pentru decarbonizare

Premisele
- UE nu a implementat încă măsuri eficiente pe termen scurt pentru reducerea costurilor la energie și reducere a decalajului de competitivitate a costurilor cu care se confruntă companiile europene comparativ cu concurenții globali.
- Progresul înregistrat în crearea piețelor pilot și a unei adevărate Uniuni Energetice rămâne incomplet, piețele fragmentate și integrarea transfrontalieră insuficientă limitând eficiența și accesibilitatea.
- Mai mult, politicile UE privind clima și energia continuă să nu aibă o abordare cu adevărat neutră din punct de vedere tehnologic.
- De exemplu, pragurile pentru ajutorul de stat încă diferențiază tehnologiile, ceea ce face mai dificile investițiile industriilor în tehnologiile necesare pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatică ale Europei.
Acțiuni necesare
- Consolidarea măsurilor țintite pentru reducerea prețurilor la energie pe termen scurt, păstrând totodată condițiile de concurență echitabilă pe piața internă. Îmbunătățirea cadrului contractelor pe termen lung cu instrumente precum Contractele de Achiziție de Energie (PPA) și Contractele pentru Diferență (CFD). Reducerea costurilor generale ale sistemului, cum ar fi taxele pe energie sau taxele de rețea.
- Promovarea inițiativelor suplimentare de integrare a piețelor de energie ale UE pentru a reduce decalajul competitiv al costurilor energetice, prin echilibrarea implementării interconectărilor cu responsabilități pentru anumite state membre să construiască sisteme electrice care să contribuie la beneficii mai largi ale sistemului.
- Introducerea flexibilităților pentru a aborda emisiile reziduale care vor rămâne în sectoarele greu de eliminat după 2040, de exemplu, prin ajustarea Factorului de Reducere Liniară (LRF), pentru a evita „finalul ETS” în 2040.
- Asigurarea că veniturile din ETS și CBAM sunt utilizate integral pentru a sprijini afacerile în eforturile de decarbonizare.
Reducerea riscului geopolitic, diversificarea și asigurarea accesului la piață

Acțiuni necesare:
- Realizarea eforturilor necesare pentru menținerea stabilității relației cu Statele Unite ale Americii în timp ce sunt apărate interesele europene într-un mod coordonat și unit, în cazul în care acestea ar fi subminate.
- Implementarea Acordului-cadru comun UE-SUA și identificarea de soluții pentru problemele nerezolvate, în special cele referitoare la tarifele Secțiunii 232 pentru oțel și aluminiu, dar și lista tot mai mare a derivatelor. Mai mult, intensificarea eforturilor pentru a asigura stabilitatea tarifelor și o liberalizare continuă.
- Ratificarea și aplicarea rapidă acordurilor comerciale aflate în curs, cum ar fi cele cu Mercosur, India, Mexic și Indonezia, pentru a consolida legăturile economice globale ale Europei.
- Accelerarea negocierilor în desfășurare cu noi parteneri, precum India și țările ASEAN (de exemplu, Thailanda, Malaysia, Filipine), consolidarea legăturilor cu partenerii economici existenți din vecinătatea noastră, precum Marea Britanie și Turcia, și asigurarea integrității lanțurilor de aprovizionare existente cu partenerii EEE/EFTA.
- Implementarea unei agende de reducere a riscurilor față de China pentru a aborda distorsiunile pieței, supra-capacitatea indusă de stat și accesul la materii prime critice, menținând în același timp implicarea și dialogul.
- Consolidarea relației economice cu Africa prin revizuirea cadrelor comerciale și de investiții existente și prin asigurarea că proiectul Global Gateway aduce mai multe investiții din sectorul privat în regiune, în strânsă cooperare cu mediul de afaceri.
- Încheierea revizuirii Codului Vamal al Uniunii prin prioritizarea sprijinului și a unor termene realiste pentru a minimiza povara administrativă și perturbările comerciale și prin abordarea urgentă a problemei coletelor mici.
- Alinierea accentuată cu țările CPTPP, inclusiv opțiunea de a adera pe deplin la bloc, pentru a cultiva relațiile cu parteneri cu aceleași viziuni.
- Asigurarea implementării eficiente a Planului de Acțiune RESourceEUpentru a accelera și amplifica eforturile de asigurare a aprovizionării UE cu materii prime critice.
Stimularea investițiilor și inovării pentru a recâștiga poziția de lider în domeniul tehnologic

Premisele:
- Europa trebuie să închidă decalajul investițional și să pună în aplicare condiții-cadru potrivite pentru a atrage investiții private, a dezvolta idei noi și a le comercializa în Europa.
- Piețele de capital din UE trebuie dezvoltate și consolidate pentru a elimina obstacolele în care companiile
pot scala.
- 80% din capitalul de risc european este investit în alte părți. Europei îi lipsește o mentalitate inovatoare. O abordare de reglementare aversă la risc limitează capacitatea Europei de a dezvolta și investi în tehnologii noi și, în cele din urmă, în capacitatea de a recâștiga poziția de lider în tehnologie. Inovația nu poate avea loc fără a accepta un anumit nivel de risc gestionat.
Acțiunile necesare:
- Asigurarea în cadrul negocierilor pentru următorul CFM că va oferi condiții care să stimuleze investițiile private. Menținerea creșterii propuse a sprijinului bugetar pentru Fondul European de Competitivitate (ECF), programele și instrumentele emblematice precum Connecting Europe Facility, Global Europe și InvestEU, fără a adăuga la povara fiscală deja comparabil mai ridicată asupra companiilor.
- Consolidarea implicării sectorului privat în proiectarea și implementarea politicii de coeziune, pentru a-i îmbunătăți impactul și a asigura finanțarea adecvată a politicii de coeziune în cadrul următorului CFM.
- Creșterea suplimentară a bugetului pentru Horizon Europe dincolo de nivelul prevăzut în propunerea CFM, în conformitate cu raportul Draghi, pentru a valorifica investițiile private în cercetare și inovare. Pilonul 2 și, în special, parteneriatele public-privat trebuie să fie în centrul noului program, cu o cotă bugetară crescută și o coordonare bună cu ECF și ceilalți piloni ai Horizon Europe.
- Finalizarea rapidă a Uniunii de Economii și Investiții prin implementarea unor măsuri convenite care să îmbunătățească accesul la piețele de capital, cum ar fi Pachetul de Listare, pentru a face finanțarea prin acțiuni și obligațiuni mai atractivă și pentru a simplifica regulile naționale de listare.
- Încurajarea investițiilor investitorilor instituționali în capital de risc pe termen lung, abordând barierele în calea investițiilor de capital, de exemplu prin reguli prudente. Acest lucru este esențial pentru susținerea capitalului de risc și a industriei de private equity ca sursă esențială de finanțare a riscului și expertiză pentru companiile inovatoare.
- Îmbunătățirea sistemelor fiscale pentru a susține mai bine investițiile finanțate prin capital propriu prin introducerea unor deduceri fiscale țintite pentru capitalul propriu corporativ, pentru a susține investițiile reziliente finanțate din capital propriu și pentru a asigura neutralitatea finanțării în Piața Unică.
- Reevaluarea Directivei privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare, cu un accent imediat pe simplificare și funcționalitate, asigurând alinierea cu implementarea globală a Pilonului 2 și o adoptare rapidă a măsurilor specifice de ajutor și simplificare pentru a reduce sarcinile de conformare și a proteja investițiile.
Creșterea angajării și a competențelor
Acțiuni necesare:
- Atingerea țintei de reducere a poverii de reglementare de -25% în domeniul legislației sociale, prin pregătirea unui omnibus dedicat pieței muncii pentru a simplifica procedurile, facilita conformitatea și evita obligațiile și costurile disproporționate. Aceasta ar trebui să includă modificări necesare la Directiva privind transparența salarială, Directiva privind Condiții de Muncă Transparente și Previzibile și Directiva privind
Platformele de Muncă, care pot fi făcute fără a reduce nivelul general de protecție a lucrătorilor.
- Introducerea unor măsuri ambițioase de simplificare în viitorul Pachet pentru Mobilitate Echitabilă a Forței de Muncă, inclusiv, dar fără a se limita la, măsuri de digitalizare.
- Asigurarea că viitorul Act privind Locurile de Muncă de Calitate nu subminează eforturile de simplificare ale Comisiei Europene, impunând o povară suplimentară de reglementare nenecesară asupra angajatorilor.
- Finalizarea adoptării și implementării declarației electronice și revizuirii Regulamentului 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, introducând scutiri de la notificarea prealabilă pentru deplasări de afaceri și detașări pe termen scurt.
- Alocarea a cel puțin 50% din resursele Fondului Social European pentru dezvoltarea competențelor și rezervarea a 15% pentru a sprijini resursele de dezvoltare a competențelor care să susțină acțiunile angajatorilor.
- Activarea complet funcțională a fondului de talente ale UE pentru a facilita recrutarea internațională în sectoarele în care statele membre UE se confruntă cu lipsuri.
- Implementarea Planului Strategic de Educație STEM, care abordează deficitul de talente în STEM prin inițierea de proiecte pilot care să inspire femeile să urmeze cariere în domeniu și să atragă talente internaționale.
(Citește și: ””Declarația de la Anvers”: industria europeană se trezește din pumni. Ursula von de Leyen a participat la o întâlnire cu ușile închise cu marii industriași”)
(Citește și: Concordia inaugurează Concordia Hub Est, un centru regional care să amplifice vocea mediului de afaceri: de la nevoi locale la politici publice naționale)
****