Numărul firmelor aflate în dificultate și care determină probleme pe lanțurile economice continuă să crească. În primul trimestru din 2025, una din patru companii din România a intrat în zona „zombie”, caracterizată de instabilitate economică și risc de faliment, potrivit unei analize Sierra Quadrant.
Situație financiară a acestora reprezintă un pericol de contagiune pe lanțurile de business. Cele mai multe probleme sunt în zona IMM-urilor din domenii precum comerțul, transportul și depozitarea, agricultură, turism și prestări servicii.
„Afectate de scăderea vânzărilor, de inflație, de creșterea costurilor operaționale (taxe, costuri de producție, forța de muncă etc.) multe dintre aceste firme funcționează la limita de avarie, riscând oricând să se prăbușească”, susțin specialiștii companiei de consultanță.
Potrivit datelor statistice de la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului, dincolo de companiile zombie mai sunt alte aproape 160.000 de firme în dificultate, unele dizolvate, radiate, în insolvență, sau cu activitatea suspendată. Cifra reprezintă un record al ultimilor cinci ani.
„Economia încetinește, iar aceste probleme încep să iasă la suprafață tot mai mult. Sunt firme care au beneficiat în ultimii ani de perfuzii financiare, de la schemele de ajutor guvernamental, la amânări de plată, care s-au folosit excesiv de creditul comercial. Pentru multe dintre ele, pe fondul accentuării problemelor din economie, a sosit momentul bilanțului – din păcate multe dintre ele, în loc să aleagă să se restructureze, intră în blocaj financiar și trag după ele furnizori, angajați și alte firme”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Marea majoritate a firmelor zombie supraviețuiesc, în prezent, din rulaj, din efectele creditului comercial și din amânări la plată către furnizori. Potrivit datelor BNR, instrumentele de plată refuzate au crescut anul trecut atât ca valoare (+30%) cât și ca număr (+17%) comparativ cu 2023 dar continuă să rămână sub nivelurile înregistrate înainte de pandemie.
Trăsăturile companiilor zombie: capitaluri negative, rostogolesc datoriile, nu fac investiții și depind de programele guvernamentale
Dincolo de IMM-urile aflate în această situație, există tot mai multe semnale că și companii medii și mari intră în dificultate financiară.
În fața acestui pericol de contagiune, antreprenorii trebuie își ia măsuri de prevenție. În primul rând să știe cum să le recunoască.
„Există o gamă largă de soluții, de credit risk management, de monitorizare a activității firmelor. Sunt câteva red flag-uri care trebuie luate în calcul când faci o analiză de risc, de la existența capitalurilor proprii negative la datoriile rostogolite de la an la an, fără un plan de restructurare. Alte semnale de alarmă sunt legate de lipsa investițiilor, de dependența de împrumuturi, eșalonări sau măsuri guvernamentale. În esență, devine tot mai riscant să deschizi o legătură de business cu o companie necunoscută fără să apelezi la o analiză aprofundată privind situația financiară a acesteia”, afirmă Ovidiu Neacșu.
În 2024 s-au deschis 7.274 de proceduri noi de insolvență față de 6.650 în 2023. Din totalul numărului de companii intrate în insolvență în 2024, aproximativ 37% sunt companii cu o activitate de minim 10 ani (înființate înainte de 2014).
Pe ansamblu, acestea aveau datorii totale de peste 2,5 mld. euro. Cele mai multe firme dispărute din meniul economic sunt din comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, urmate de activitățile profesionale, științifice și tehnice, sectorul construcțiilor și transport și depozitare.
La nivel regional, cele mai multe firme cu probleme au fost consemnate în București, Cluj, Constanța, Ilfov și Brașov.
(Citește și: ”Creștere record a numărului de firme aflate în dificultate – o listă de cauze. Grija se propagă în business – 82% din antreprenori se așteaptă la un 2025 și mai dificil”)
***
Urmărește-ne pe Google News
