România se confruntă cu dificultăți în reducerea celui mai mare deficit bugetar din UE, „ceea ce înseamnă că poate dura câțiva ani până când finanțele sale se vor stabiliza, pentru a avea o perspectivă realistă de a adera la zona euro”, potrivit Reuters.
Sprijinul public pentru euro este de 59%, conform sondajului Eurobarometer, mai notează jurnaliștii străini într-o analiză pe tema situație celorlalte state europene care ar trebui să adere la zona euro.
„Totuși, confruntată cu inflație ridicată, măsuri de austeritate și o extremă dreaptă puternică pregătită pentru alegerile din 2028, subiectul a dispărut din discuția publică”, precizează sursa.
Bulgaria a devenit joi al 21-lea membru al zonei euro, în ciuda opoziției a jumătate din electoratul său, lăsând doar câteva țări în cadrul Uniunii Europene cu 27 de membri care încă nu au adoptat moneda.
Deși sprijinul public pentru euro este ridicat în unele dintre țările rămase, inclusiv în Ungaria, partidele eurosceptice din coalițiile guvernamentale și parlamente sunt susceptibile să împiedice o extindere suplimentară a zonei euro pe termen previzibil.
Ungaria, populația sprijnă aderarea, Orban nu
Aproximativ 72% din populația maghiară sprijină adoptarea euro, conform unui sondaj Eurobarometer realizat pentru Comisia Europeană în perioada octombrie–noiembrie. Acesta este cel mai ridicat nivel de susținere dintre țările UE rămase, în ciuda euroscepticismului premierului Viktor Orban.
Liderul opoziției, Peter Magyar, a declarat că ar pune țara pe calea adoptării euro dacă partidul său de centru-dreapta câștigă alegerile de anul viitor.
Totuși, Ungaria are cea mai mare datorie din UE raportată la produsul economic, în afara zonei euro, iar reducerile de deficit de după pandemia COVID-19 s-au blocat din cauza cheltuielilor masive pre-electorale ale lui Orban.
Chiar dacă îndeplinește toate criteriile de aderare, intrarea în zona euro nu va fi posibilă fără o majoritate parlamentară, deoarece Orban, care se opune integrării mai profunde cu UE, a consacrat forintul ca monedă națională în constituția Ungariei.
Polonia, „fericită să aibă propria monedă”
În Polonia, unde sprijinul public pentru euro este de 45%, ministrul finanțelor, Andrzej Domanski, a declarat că Varșovia nu lucrează la adoptarea monedei și că cea mai mare economie a UE din afara zonei euro este „fericită să aibă propria monedă”.
Jaroslaw Kaczynski, liderul celui mai mare partid de opoziție, Lege și Justiție, a declarat că oricine urmărește introducerea euro este „un dușman mortal al Poloniei”.
Cehia, sprijin foarte redus pentru aderare
Sprijinul public ceh pentru euro este de 30%, conform sondajului Eurobarometer, iar guvernul nu are planuri de a lua măsuri pentru adoptarea sa.
Nivelurile datoriei naționale cehe sunt încă mult mai mici decât în majoritatea țărilor din zona euro, așa că pentru mulți aderarea ar însemna asumarea responsabilității pentru țări mai îndatorate.
Prim-ministrul Andrej Babis a fost pro-euro ca om de afaceri și politician la început, dar de atunci și-a mutat partidul către poziții național-conservatoare și eurosceptice.
El propune acum consacrarea coroanei în constituție.
Suedia: Un referendum din 2003 a respins adoptarea euro
Doar un partid mic sprijină deschis intrarea în zona euro, în timp ce populiștii Democrații Suediei – al doilea grup ca mărime în parlament, a cărui susținere este crucială pentru guvernul minoritar de dreapta – se opun, ceea ce înseamnă că orice dezbatere despre aderare va rămâne probabil teoretică.
Suedia a aderat la UE în 1995, dar un referendum din 2003 a respins adoptarea euro cu majoritate de 56% față de 42%.
Sprijinul public pentru euro este de 39%, conform sondajului Eurobarometer, iar opoziția față de adoptare a scăzut de la peste 80% în urma crizei datoriei din zona euro 2012–2013.
(Citește și: ”Inflația din zona euro crește în noiembrie – BCE amână tăierea dobânzilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
