Germania a pierdut aproape un sfert de milion de locuri de muncă în sectorul manufacturier de la începutul pandemiei de Covid, companiile și politicienii avertizând că inima industrială a Europei suferă un declin ireversibil, transmite Financial Times.
Pe măsură ce alegătorii germani se pregătesc să meargă la urne duminică, datele evidențiază lupta celei mai mari economii a Europei de a face față costurilor ridicate ale energiei, apatiei consumatorilor și concurenței acerbe din partea Chinei.
Această tendință a crescut presiunea asupra partidelor politice pentru a găsi soluții. Friedrich Merz, considerat favorit pentru postul de cancelar, avertizează că țara riscă dezindustrializarea, deoarece grupurile industriale „pleacă în masă în străinătate, luându-și capitalul cu ele”.
Odată pierdute, investițiile în producția internă nu se mai întorc
Odată pierdute, aceste investiții în producția internă „nu se mai întorc”, a avertizat liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU).
Pierderea locurilor de muncă din sectorul manufacturier a fost mascată de o schimbare mai amplă în tendințele de angajare. Per total, numărul locurilor de muncă din Germania a crescut cu 4,8% între începutul anului 2020 și noiembrie anul trecut, conform datelor Bundesbank, susținut de creșterea în industrii precum imobiliare, sănătate, comunicații și administrație publică.
Totuși, în sectoarele industriale cele mai afectate, precum furnizorii industriei auto, pierderile au fost considerabile. Potrivit grupului industrial VDA, anul trecut s-au pierdut aproximativ 11.000 de locuri de muncă doar în rândul furnizorilor auto germani – unul dintre primele sectoare care au anunțat reduceri de personal odată cu declinul producției auto.
Gesamtmetall, un grup de lobby pentru angajatorii din industriile metalurgică și electrică, a avertizat asupra unor reduceri suplimentare de locuri de muncă, estimând că până la 300.000 de locuri de muncă vor dispărea în următorii cinci ani – o scădere de aproape 7%.
Volkswagen, Thyssenkrupp și BASF au pierdut, în ultimii 4 ani, 50 mld. de euro, sau 34%, din capitalizarea bursieră
Contracția industriei germane este evidentă și în scăderea valorii de piață din sector. Împreună, companiile Volkswagen, Thyssenkrupp și BASF, listate pe indicele DAX, au pierdut 50 de miliarde de euro, sau 34%, din capitalizarea bursieră în ultimii cinci ani.
Între 2010 și 2014, producătorii auto din DAX aveau în medie o valoare mai mare decât cei din orice alt sector, dar evaluările lor au scăzut pe măsură ce cererea s-a diminuat. Livrările VW către clienți anul trecut au scăzut cu aproape o cincime comparativ cu anul pre-pandemic 2019.
În alte sectoare industriale, producătorul de oțel Thyssenkrupp a anunțat planuri de reducere a capacității de producție cu până la un sfert și de eliminare a 40% din locurile de muncă. BASF intenționează să reducă costurile la sediul său din Ludwigshafen, cel mai mare sit chimic din lume, cu 2 miliarde de euro anual.
Germania, cel mai mare consumator de gaze din Europa, industria folosind 60% din total
Unul dintre principalele probleme cu care se confruntă industria germană este costul semnificativ mai mare al energiei în comparație cu concurenții din SUA și China. Chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina, la începutul lui 2022, companiile germane se plângeau de costurile ridicate ale energiei, deoarece Vladimir Putin începuse să reducă fluxurile de gaz încă din 2021.
De la invazie, Germania – care era cel mai mare client european al Gazprom – s-a străduit să găsească alternative costisitoare precum gazul natural lichefiat (LNG). Țara rămâne cel mai mare consumator de gaze din Europa, industria (în special producătorii de oțel și produse chimice) folosind 60% din consumul total de gaze din Germania.
Malte Küper, expert în energie la Institutul de Cercetare Economică din Köln, estimează că firmele germane vor continua să plătească mai mult pentru electricitate, gaze naturale și hidrogen și în 2030.
„Costurile energiei nu sunt singurul motiv pentru performanța economică slabă a Germaniei și scăderea producției, dar sunt unul dintre principalele motive”, a spus el. „Dacă factorii de decizie nu iau măsuri, Germania va rămâne blocată, ceea ce va face dificilă recâștigarea atractivității sale ca locație de afaceri.”
Companiile mari consumatoare de energie din Germania produc acum cu aproape 20% mai puțin decât înainte de război, conform Oficiului Federal de Statistică.
Industria chimică: 200 de cazuri de fabrici care fie își reduc capacitatea, fie se închid/ 25.000 de locuri de muncă, în pericol
Industria chimică vastă a Germaniei, de la gigantul BASF la numeroase afaceri de familie, este printre cele mai afectate. Potrivit datelor Destatis, aproximativ 40% din locurile de muncă și peste jumătate din veniturile industriei chimice germane sunt legate de așa-numitele substanțe chimice de bază, majoritatea derivate din gaz și petrol. Producătorii acestor materiale, utilizate în plastic, îngrășăminte și vopseluri, se bazează pe energie ieftină pentru a menține marjele reduse într-o piață extrem de competitivă.
Sindicatul industriei chimice și energetice din Germania, IG BCE, a avertizat în ianuarie că are cunoștință de peste 200 de cazuri de fabrici care fie își reduc capacitatea, fie se închid, punând în pericol 25.000 de locuri de muncă. Și acest sector, care alimentează alte industrii, a fost de mult un indicator al cererii industriale.
Soluțiile propuse de liderii politici
Ca posibil viitor lider al celei mai mari economii europene, Merz a promis să salveze industria și economia în general prin reducerea taxelor, scăderea costurilor energetice și simplificarea birocrației.
Totuși, pentru a obține o majoritate parlamentară, CDU va trebui să formeze o coaliție cu cel puțin un alt partid, fie cu social-democrații, fie cu verzii. Aceasta i-a făcut pe unii lideri industriali să se îngrijoreze că Merz s-ar putea împotmoli în dispute interne, la fel ca guvernul format din trei partide al lui Olaf Scholz.
Peter Leibinger, președintele grupului de lobby al Industriei Germane, a cerut viitorului guvern să prioritizeze strategiile pentru scoaterea țării din „criza economică profundă”.
„Cărțile de comenzi sunt goale, mașinile sunt oprite, iar companiile își caută investițiile în străinătate”, a avertizat el. „Nu-mi amintesc să fi existat vreodată o stare de spirit atât de proastă în rândul companiilor industriale.”
(Citește și: ”Analiză FT: „Bolnavul Europei” chiar este bolnav. Problema concediilor medicale din Germania și ”lipsa totală de dorință de a munci””)
***
Urmărește-ne pe Google News
