Pentru ca Europa să rămână competitivă la nivel mondial, Germania și UE au nevoie de o realiniere strategică a politicii lor economice externe, se arată într-o analiză a Fundației Konrad Adenauer (KAS).
Realinierea strategică presupune integrarea politicilor comerciale, economice, externe și de dezvoltare, cu focus pe interesele economice.
Un element central al acestor noi strategii economice externe este colaborarea strânsă și coordonată între stat și mediul de afaceri. Întreprinderile europene, care adesea nu beneficiază de un astfel de sprijin politic în străinătate, rămân din ce în ce mai mult în urmă în competiția economică globală. În plus, în loc să fie sprijinite, acestea sunt adesea împiedicate de reglementări birocratice și, uneori, motivate ideologic.
Pentru a proteja competitivitatea propriilor companii în cursa globală, Germania și UE trebuie să își realinieze strategic politica economică externă și să stabilească parteneriate economice cuprinzătoare cu economiile emergente din întreaga lume, recomandă experții KAS.
Ce are UE de oferit economiilor emergente
Europa este foarte apreciată în multe țări emergente și în curs de dezvoltare pentru fiabilitatea, transparența și sprijinul său pentru ordinea comercială multilaterală. Pentru statele din ce în ce mai mult prinse în focul încrucișat al rivalității dintre SUA și China, un parteneriat mai strâns cu Europa oferă o oportunitate crucială de diversificare și reducere a riscurilor.
În plus, economiile europene descentralizate – dominate de IMM-uri chiar și în comerțul exterior – reprezintă o alternativă atractivă la abordarea centrată pe stat a Chinei sau la strategia axată pe sectoare a Statelor Unite. Creșterea și dezvoltarea economică sunt principalele priorități pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare din întreaga lume.
Pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, Europa trebuie să ofere acestor țări parteneriate economice care nu numai că servesc propriilor sale interese, ci le și sprijină în atingerea obiectivelor lor economice. În caz contrar, acestea se vor îndrepta către parteneri dispuși să le ajute să avanseze pe această cale – iar acest partener este, înainte de toate, China.
Mai mult pragmatism, mai puțină ideologie
Uniunea Europeană rămâne o putere comercială globală majoră. Nicio altă putere economică nu contribuie mai mult la comerțul mondial. Datorită pieței sale interne mari și a sprijinului acordat sistemului comercial multilateral, UE este un partener comercial preferat pentru multe țări emergente și în curs de dezvoltare.
Cu toate acestea, influența europeană este în declin. Acest lucru se datorează în primul rând importanței în creștere rapidă a economiilor emergente în comerțul mondial. Asia devine din ce în ce mai mult noul centru al comerțului mondial, China jucând un rol dominant, atrage atenția analiza KAS.
În 2022, a intrat în vigoare cea mai mare zonă de liber schimb din lume, Parteneriatul economic regional cuprinzător (RCEP), care leagă cele zece state ASEAN de China, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă. În schimb, negocierile comerciale ale UE cu mai multe piețe emergente cheie au stagnat în ultimii ani. Încheierea cu succes a negocierilor privind acordul Mercosur ar putea fi descoperirea mult așteptată după ani de blocaj. Cu toate acestea, o punere în aplicare rapidă a acordului pare puțin probabilă în prezent.
Alte negocieri, cum ar fi cele cu India, Indonezia, Malaezia sau țările din Golf, au înregistrat puține progrese, în unele cazuri timp de decenii.
Unul dintre principalele obstacole în calea încheierii cu succes a acordurilor comerciale este tendința UE de a supraîncărca negocierile comerciale cu cerințe care nu au legătură cu comerțul, cum ar fi cerințele privind protecția mediului sau a muncii.
Standardele ridicate de mediu și de durabilitate sunt percepute în primul rând ca măsuri protecționiste. UE este percepută ca fiind doar în căutarea de noi piețe de desfacere, fără a fi dispusă să facă concesii substanțiale în schimb. Din ce în ce mai multe economii emergente refuză să accepte cererile europene, afirmându-și în schimb cu încredere propriile interese în cadrul negocierilor comerciale și fiind din ce în ce mai dispuse să lase negocierile să eșueze.
Pentru a menține poziția de lider a Europei în comerțul internațional, politica comercială a UE trebuie să devină mai pragmatică și mai flexibilă. Negocierile comerciale ar trebui să se concentreze asupra aspectelor relevante pentru comerț, în loc să fie supraîncărcate cu cereri irelevante.
Având în vedere acest lucru, UE ar trebui să acorde prioritate în viitor acordurilor exclusiv comunitare, care intră în jurisdicția exclusivă a UE și, prin urmare, pot fi negociate și puse în aplicare mai rapid.
În plus, UE ar trebui să adopte așa-numitele mini-acorduri care acoperă doar domenii comerciale specifice, cum ar fi acordurile comerciale sectoriale, recunoașterea reciprocă a standardelor sau protecția investițiilor.
(Citește si: „Marea coaliție de la Berlin: Cine va deține posturile-cheie în guvernul care a promis să pună Germania „back on track”)
***
Urmărește-ne pe Google News
