Cheltuielile fără precedent în AI remodelază tehnologia globală și atrage atenția Wall Street asupra câtorva giganți, dar creează și riscuri de bulă financiară și ridică întrebări despre tranzacțiile circulare care susțin evaluările astronomice, potrivit unei analize Reuters.
Investițiile în AI nu doar că au depășit inițiativele guvernamentale majore precum Proiectul Manhattan sau programul Apollo, dar au depășit și capitalul investit în alte explozii tehnologice mai recente, conduse de piață.
În ce sunt investiți banii
O parte se îndreaptă către dezvoltarea de software, inclusiv îmbunătățiri ale modelelor lingvistice mari (LLM) care stau la baza tehnologiei, dar mare parte din acest capital este folosită pentru infrastructură fizică, precum centre de date, generatoare de energie și chiar cipuri de calculator.
Potrivit Stanford University AI Index Report, companiile au cheltuit 37 de miliarde de dolari doar în 2024 pentru investiții private în infrastructura AI.
Peste 500 de centre de date mari au fost construite între 2021 și 2024, dimensiunea unui astfel de centru depășind mai multe terenuri de fotbal. Deși această construcție poate stimula economiile locale, au crescut îngrijorările privind consumul masiv de teren, apă și energie.
Startup-urile AI au acaparat 60% din finanțările de la nivel global
Un raport McKinsey din aprilie estima că până în 2030 vor fi necesare investiții de 5,2 trilioane de dolari în centre de date doar pentru a satisface cererea globală de AI.
Miliarde de dolari din investițiile în AI au mers și către sănătate, vehicule autonome, tehnologii financiare și producție, pe măsură ce diverse industrii încearcă să utilizeze AI generativ pentru a-și crește productivitatea.
Atât corporațiile mari existente (Microsoft, Alphabet), cât și startup-urile profită de boom-ul AI. Numai în primul trimestru al acestui an, startup-urile AI au strâns peste 70 de miliarde de dolari la nivel global, captând aproape 60% din toate finanțările de tip venture capital.
Veniturile companiilor AI au rămas mult în urma evaluărilor
Aceasta a dus la creșteri masive ale evaluărilor companiilor axate pe AI. De la lansarea ChatGPT acum trei ani, valoarea Nvidia — compania care dezvoltă procesoare utilizate pe scară largă pentru aplicații AI — a crescut de peste 10 ori, ajungând aproape de 4,5 trilioane de dolari. OpenAI, cu o evaluare de 500 miliarde de dolari, este acum considerată cea mai valoroasă companie privată din lume.
Totuși, evaluările mari nu înseamnă neapărat profituri mari. Veniturile firmelor AI au crescut, dar au rămas mult în urma evaluărilor.
- Nvidia: 4,3 trilioane de dolari (venituri 14 miliarde de dolari)
- Microsoft: 3,7 trilioane de dolari (venituri 203 miliarde de dolari)
- OpenAI: 500 miliarde de dolari (venituri 4,3 miliarde de dolari)
„Acest lucru nu este neobișnuit când apare o tehnologie nouă. Prețurile acțiunilor privesc spre viitor, așa că nu au nevoie neapărat de fluxuri de numerar pozitive acum pentru a recunoaște ceva ca valoros”, spune profesorul de finanțe Bryan Routledge de la Carnegie Mellon University.
Investitorii s-au concentrat pe câteva companii văzute ca cele mai bine poziționate pentru a profita de tehnologia AI
Companiile tech cunoscute ca „Magnificent Seven” — Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta, Microsoft, Nvidia și Tesla — se așteaptă să cheltuiască peste 300 de miliarde de dolari pe AI în 2025.
Acest flux de numerar face companiile mai atractive pentru Wall Street. Costurile construirii de sisteme AI tot mai mari cresc, iar investitorii s-au concentrat pe câteva companii văzute ca cele mai bine poziționate pentru a profita de tehnologie. Magnificent Seven au depășit restul indicelui S&P 500 cu aproape 15 puncte procentuale din ianuarie 2025.
Îngrijorări privind natura circulară a finanțării: capital se mișcă într-un cerc închis
Există însă îngrijorări privind natura circulară a finanțării între unele firme implicate în AI, unde companiile investesc sau împrumută bani clienților proprii pentru a putea continua achizițiile.
- Nvidia a promis până la 100 miliarde de dolari pentru OpenAI, care folosește banii pentru a cumpăra cipuri Nvidia.
- Oracle vinde OpenAI 300 miliarde de dolari în putere de calcul în aproximativ cinci ani, folosind în mare parte hardware Nvidia.
La suprafață, toate trei par să profite: veniturile cresc, evaluările se extind, iar acțiunile au urcat. Dar o mare parte din capital se mișcă într-un cerc închis, fiecare companie susținând cheltuielile celorlalte într-un sistem din ce în ce mai autofinanțat.
Aceste tranzacții circulare stârnesc suspiciuni, creând iluzia creșterii organice cu companii interconectate care folosesc același capital inițial pentru a cumpăra produse între ele, ceea ce umflă evaluările.
Un recul recent al acțiunilor tech a subliniat fragilitatea acestor bucle financiare. Obligațiunile Oracle au scăzut după rapoarte că vor lua un împrumut suplimentar de 38 miliarde de dikaru pentru infrastructura AI, adăugând la datoria existentă de peste 100 miliarde de dolari.
„Aceste tranzacții circulare sunt ca un semnal de avertizare că nu există venituri reale suficiente de la clienți reali”, spune Andrew Odlyzko, profesor emerit la University of Minnesota, specialist în bule financiare.
Investiția în AI vs investițiile în marile tehnologii istorice
Investițiile în AI sunt pe cale să egaleze sau să depășească nivelul investițiilor din unele dintre cele mai mari construcții tehnologice din istorie: canale de transport, căi ferate și rețele de telecomunicații.
- 3 trilioane de dolari au fost investite în căi ferate în mania feroviară din anii 1840–1860.
- 910 miliarde de dolari în rețele de telecomunicații între 1996–2000.
- 1,6 trilioane de dolari în AI de către corporații între 2013–2024.
(Citește și: ”FMI: Boom-ul investițiilor în inteligență artificială ar putea duce la o prăbușire, dar este puțin probabil să provoace o criză sistemică”)
***
Urmărește-ne pe Google News
