Următoarele patru săptămâni vor arăta dacă economia europeană se va afunda într-o nouă criză sau pur și simplu, criza din Orientul Mijlociu nu este decât un obstacol în calea redresării ei, se arată în analiza Bloomberg Economics.
Cel puțin acesta este termenul avansat de președintele Donald Trump pentru durata atacurilor până la capitularea regimului de la Teheran. Eliminarea Ayatollahului Ali Khamenei a declanșat un val de contraatacuri ale Iranului împotriva vecinilor săi ce au făcut ca prețurile la energie, și nu numai, să crească vertiginos.
Însă o campanie militară mai îndelungată riscă să saboteze reluarea creșterii în zona euro, precum și amplificarea presiunilor inflaționiste pe care BCE s-a străduit din greu să le readucă sub control. Dependența de petrolul și gazele din regiune face din blocul comunitar „cea mai expusă economie globală” la contagiunea regională a războiului din Iran, consideră Carsten Brzeski de la ING.
„Dacă conflictul este de scurtă durată și prețurile la energie cresc doar pentru o perioadă scurtă, pierderile vor fi ținute sub control”, au declarat Antonio Barroso și Simona Delle Chiaie de la Bloomberg Economics. „Cu toate acestea, un război prelungit care menține prețurile la petrol și gaze ridicate ar putea forța guvernele să cheltuiască mai mult pentru a-și proteja electoratul de creșterea inflației – și ar putea pune sub presiune actualii lideri.”
Anul 2026 începuse sub bune auspicii în Europa. Germania intensificase investițiile în infrastructură și industria de apărare, la fel ca și alte țări din UE, ceea ce urma să susțină creșterea economică cu o inflație în jur de 2% în conformitate cu ținta BCE.
Însă escaladarea situației din Orientul Mijlociu vine odată cu neclaritățile privind tarifele SUA, după ce Curtea Supremă a invalidat taxele vamale inițiale impuse de Donald Trump.
Deocamdată nu se manifestă panică în rândul investitorilor în sensul că zona euro să fi fost deviată de la parcursul său normal. Holger Schmieding, economist-șef la Berenberg, spune că își menține prognoza privind prețul mediu al petrolului Brent între 65-70 de dolari pe baril, chiar și după ce prețul a depășit marți 80 de dolari, ceea ce a descris ca fiind probabil o „creștere pe termen scurt”.
„Mă aștept ca Donald Trump să depună eforturi mari pentru a preveni o creștere pe termen lung a prețurilor la energie, ceea ce ar putea influența voturile la alegerile intermediare din noiembrie. „Alegătorii americani l-au învinovățit deja pentru prețurile ridicate de consum înainte de atacarea Iranului,” a spus Schmieding.
La rândul lui și Iranul se va confrunta cu presiuni puternice de a nu bloca complet Strâmtoarea Hormuz – prin care tranzitează maritim aproape o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii.
„China – care, împreună cu Rusia, este singura superputere care susține Iranul – depinde în mare măsură de această rută maritimă pentru importurile sale de petrol și va pune presiune pe Teheran să nu o pună în pericol”, a declarat economistul Edoardo Campanella de la UniCredit.
Relaxarea politicilor monetare va fi amânată
Presiunile inflaționiste se transmit la ratele actuale ale dobânzilor. Menținerea prețurilor ridicate ale petrolului și gazelor va reduce spațiul pentru relaxarea politicilor monetare la nivelul întregii Uniunii Europene, scriu analiștii de la Erste Bank.
Monedele din Europa Centrală și de Est vor rămâne probabil mai slabe pe termen scurt, în timp ce randamentele obligațiunilor pe termen lung sunt predispuse să crească atunci când se iau în considerare o inflație mai mare și o relaxare monetară mai redusă. Un efect mai pronunțat asupra pieței obligațiunilor ar trebui să fie de așteptat în țările din afara zonei euro, cum ar fi România, spre deosebire de țările similare aflate sub jurisdicția BCE.
„În cele din urmă, nu vedem o amenințare imediată la adresa prognozelor noastre actuale de creștere. Aversiunea sporită față de risc și incertitudinea ar trebui să diminueze însă sentimentul de redresare al pieței. În plus, riscurile ca prețurile mai mari să dureze mai mult ar putea reduce încrederea consumatorilor și puterea de cumpărare a gospodăriilor. O relaxare monetară mai redusă, sau amânată, ar putea deveni, de asemenea, un factor negativ pentru creștere pe termen mediu”, se mai arată în analiza Erste.
Prețul petrolului poate crește până la 120 dolari/baril
„Atacul americano-israelian asupra Iranului și represaliile Teheranului au dus deja la creșterea prețului petrolului la peste 80 de dolari pe baril, față de o medie de 65 de dolari înainte de escaladare. Acesta ar putea depăși 100 de dolari dacă aprovizionarea prin Strâmtoarea Hormuz este oprită. Prețurile europene la gaze au crescut, de asemenea, cu riscul de creștere dacă conflictul se intensifică. Analizarea acestor scenarii prin modelul nostru economic intern arată că inflația va fi în creștere, iar PIB-ul va scădea în principalele economii avansate, declanșând impulsuri contradictorii pentru băncile centrale,” arată analiștii Bloomberg Economics Jamie Rush, Björn van Roye și Ziad Daoud
Pierre Wunsch, unul dintre guvernatorii BCE consideră că este prematur să fie luate în calcul urmările conflictului din Orientul Mijlociu, dar „dacă durează mai mult, dacă creșterea prețurilor la energie este mai mare, atunci va trebui să ne modificăm modelele de calcul și să vedem ce se întâmplă.”
Pe lângă o lovitură asupra economiei europene, creșterea costurilor materiilor prime se va dovedi a fi inflaționistă netă, a spus Wunsch. Într-adevăr, traderii au redus mai devreme în cursul zilei de marți miza pe reducerile suplimentare în acest an ale ratelor dobânzilor de către BCE.
Cum influențează scumpirea petrolului creșterea economică și inflația în zona euro
Economistul-șef Philip Lane a declarat că BCE „va monitoriza îndeaproape evoluțiile”. Într-un interviu acordat Financial Times, el a citat un scenariu anterior elaborat de analiștii băncii centrale, care arăta „o creștere substanțială a inflației determinate de scumpirea energiei și o scădere bruscă a producției industriale” cauzate de întreruperea aprovizionării cu materii prime energetice ca urmare a războiului în Orientul Mijlociu.
Deja prețurile gazelor în Europa a crescut marți cu aproximativ 54%, după ce Qatarul a oprit producția la cea mai mare terminal de GNL din lume în urma atacurilor iraniene.
Scumpirea gazelor nu putea cădea într-un moment mai nepotrivit pentru Europa care trebuie să-și reumple depozitele de gaze golite de o iarnă neașteptat de rece și să importe volume mari de GNL în această vară.
Ca regulă generală, un șoc de durată al prețului petrolului de 10 dolari pe baril ar crește inflația din zona euro cu 0,4 puncte procentuale, estimează Morgan Stanley. În același timp, creșterea economică ar fi cu 0,15 puncte procentuale mai mică.
Ultimele prognoze ale BCE arată că inflația în zona euro va ajunge la țintă până în anul 2028, urcând la 1,4% anul viitor, față de 1,2% în 2026.
Prețul gazelor naturale a crescut cu peste 50% în UE
Deocamdată, majoritatea investitorilor nu văd creșterea prețului petrolului ca fiind o ajustare de lungă durată.
„Investitorii acționează cu prudență și pariază pe un conflict relativ scurt”, a declarat Tobias Basse de la NordLB. El a subliniat că indicele de referință DAX al bursei germane – în prezent de 24.638 – „rămâne focusat pe pragul psihologic important de 25.000 de puncte”.
Și managerul de investiții de la BlackRock are o opinie similară: „Investitorii și clienții cu care discutăm privesc acest lucru ca pe o mișcare de volatilitate și nu ca pe un șoc pe pareta de ofertă, și este o diferență importantă între cele două”, a declarat Karim Chedid, șeful strategiei de investiții EMEA, pentru Bloomberg Television. „În mare parte, nu este vorba un șoc seismic asupra inflației.”
JPMorgan Chase a avertizat că prețurile țițeiului Brent ar putea crește până la 120 de dolari pe baril
JP Morgan Chase este însă mai pesimistă și consideră că prețurile țițeiului Brent ar putea crește până la 120 de dolari pe baril dacă un conflict de amploare în Orientul Mijlociu duce la o perturbare susținută a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, estimând că producătorii din Golf pot susține producția normală doar timp de aproximativ 25 de zile dacă strâmtoarea este complet blocată, după care umplerea la refuz a depozitelor ar forța o oprire totală a producției regionale.
Prețurile petrolului au crescut cu 8% marți dimineața, pe măsură ce piețele se pregătesc pentru un conflict prelungit în Orientul Mijlociu și temerile privind întreruperile aprovizionării au început să se materializeze.
Marți dimineață, indicele de referință internațional, Brent Crude, crescuse cu 8,36%, ajungând la 84,24 dolari. Țițeiul de referință pentru piața americană, WTI Crude, a depășit pragul de 75 de dolari pe baril și s-a tranzacționat la 76,93 dolari, în creștere cu 8% pe parcursul zilei.
După o creștere de 10% luni, prețurile petrolului și-au continuat traiectoria ascendentă marți, după ce președintele american Donald Trump a declarat că războiul din Iran, operațiunea numită Epic Fury, ar putea dura mai mult decât cele patru săptămâni prognozate inițial.
„Orice ar fi… Încă de la început, am proiectat patru până la cinci săptămâni, dar avem capacitatea de a merge mult mai mult decât atât”, a declarat președintele Trump luni seară.
Cititi si: Iranul a închis oficial Strâmtoarea Ormuz și amenință navele. China pune presiune pe Teheran să o redeschidă, prețul MW-ului de gaz cotinuă să se inflameze
***
Urmărește-ne pe Google News
