Tehnologiile critice, inclusiv inteligența artificială (AI), semiconductorii și calculul cuantic, atrag atenția datorită caracterului lor indispensabil și rolului pe care îl joacă în strategiile de securitate națională, notează specialiștii Institutului Bruegel, care au realizat o comparație între China, Statele Unite și Uniunea Europeană în ceea ce privește aceste tehnologii și subdomeniile lor.
Folosind modele lingvistice de mari dimensiuni (LLMs), ei au identificat brevetele ce pot fi considerate cele mai inovatoare (nu au fost brevetate anterior), precum și brevetele cele mai demne de a fi replicate (acestea au fost denumite „noutăți radicale”).
Principalele concluzii:
- SUA domină clar domeniul calculului cuantic. Progresele Chinei și ale UE sunt similare.
- SUA obține rezultate ușor mai bune decât China în domeniul inteligenței artificiale, cu o dominare clară în inteligența artificială generativă, însă China se remarcă în unele subdomenii importante, cum ar fi tehnologia vehiculelor aeriene.
- China domină un număr mai mare de domenii din sectorul semiconductorilor, dar nu și în cele cu cea mai mare valoare adăugată, care sunt legate de design.
În a doua parte a analizei, cercetătorii au evaluat cât de rapid sunt transferate noutățile radicale din aceste trei tehnologii de la o zonă economică la alta și în interiorul fiecărei zone economice.
Principalele concluzii:
- cea mai rapidă transmitere are loc, în general, în domeniul inteligenței artificiale.
- UE este, de departe, cea mai lentă în a replica noutățile radicale din SUA și China, în timp ce SUA și China tind să replice relativ rapid brevetele inovatoare europene.
- Noutățile radicale sunt, de asemenea, replicate rapid între China și SUA, ceea ce este surprinzător având în vedere controalele impuse de SUA asupra exporturilor de tehnologii critice către China.
”Concluziile noastre sunt îngrijorătoare pentru Europa deoarece nu produce suficiente brevete critice în aceste tehnologii și pentru că este mai lentă în replicarea brevetelor provenite din SUA și China”, avertizează cercetătorii Bruegel.
UE a rămas în urmă în ceea ce privește capacitatea de inovare
UE a rămas în urmă față de SUA și China în ceea ce privește capacitățile de inovare esențiale în tehnologiile viitorului.
”UE înregistrează cele mai mari succese în domeniul calculului cuantic, însă este prea devreme pentru a spune dacă acest succes va continua. Această tehnologie critică este, în general, mult mai puțin matură, fapt evident prin numărul mai redus de noutăți radicale și numărul total redus de brevete”, susțin cercetătorii.
SUA domină sectorul calculului cuantic, reprezentând în medie aproximativ jumătate din toate noutățile radicale. Activitatea de brevetare din UE și China a rămas stabilă, oscilând între 15 și 30 de noutăți în 2019 și atingând o cotă combinată de 53,7% în anul 2023.
China are o poziție puternică în domeniul semiconductorilor
În domeniul semiconductorilor, numărul total de noutăți brevetate anual a atins un vârf de 668 în 2021, scăzând la 493 în 2023. China are o poziție puternică în comparație cu UE și chiar cu SUA, deoarece menține constant o cotă de aproximativ 50% din totalul noutăților. SUA se află pe locul al doilea, cu un avans considerabil față de UE, dar a înregistrat recent o scădere, de la 257 de noutăți în 2019 la 173 în 2023.
Cota relativ scăzută a firmelor americane nu este surprinzătoare, având în vedere particularitățile ecosistemului global al semiconductorilor, scriu specialiștii. Multe dintre companiile americane de top din domeniul cipurilor sunt foarte dezagregate pe verticală.
Companii precum Qualcomm și Nvidia se specializează în principal în proiectarea cipurilor și externalizează cea mai mare parte a producției cipurilor logice de ultimă generație către TSMC din Taiwan. Japonia și Coreea de Sud joacă, de asemenea, un rol semnificativ în ecosistemul global al cipurilor, furnizând tehnologii esențiale pentru afișaje utilizate în fabricile avansate ale TSMC. Coreea de Sud a făcut, la rândul său, progrese semnificative în producția de semiconductori la frontiera tehnologică.
Când adăugăm aceste trei jurisdicții în analiză, imaginea se schimbă. Taiwanul ajunge aproape din urmă SUA în ceea ce privește numărul de noutăți radicale, înregistrând o creștere accentuată de la 38 de noutăți în 2019 la 156 în 2023. Cu alte cuvinte, dominația Chinei în ceea ce privește noutățile radicale în domeniul semiconductorilor devine mult mai puțin evidentă atunci când sunt incluse și alte jurisdicții relevante, explică specialiștii Bruegel.
”O întrebare-cheie este dacă inovațiile radicale din aceste jurisdicții diferite sunt integrate în ecosistemul american de cipuri în comparație cu cel chinez. Aceasta este o întrebare interesantă de cercetare, dar depășește scopul acestui studiu”, scriu cercetătorii.
UE: 86 de noutăți radicale domeniul inteligenței artificiale, departe de SUA și China
În domeniul inteligenței artificiale, SUA domină, înregistrând un număr semnificativ mai mare de inovații radicale decât UE și China. În 2019, firmele americane au publicat 250 de noutăți radicale, reprezentând o cotă de 46,13% din totalul noutăților. În 2023, numărul noutăților radicale din SUA aproape s-a dublat, ajungând la 502, iar cota sa a crescut la 59,48%, ceea ce indică o creștere atât absolută, cât și relativă a inovației în domeniul inteligenței artificiale în SUA, pe parcursul perioadei analizate.
Numărul anual de noutăți radicale al Chinei a scăzut în 2022, ajungând la un total de 204, reprezentând o cotă de 29,61%, cu o ușoară revenire în numărul absolut de noutăți în 2023.
Numărul absolut de noutăți radicale al UE în domeniul inteligenței artificiale este redus comparativ cu China și SUA, crescând de la 70 în 2019 la 86 în 2023, în timp ce cota sa a crescut ușor de la 12,92% în 2019 la 10,19% în 2023.
Graficul de mai jos prezintă defalcarea pe subdomenii. Cele două subdomenii în care are loc, de departe, cea mai intensă activitate inovatoare sunt învățarea automată, cu 816 noutăți radicale, și viziunea computerizată, cu 803 noutăți radicale. În timp ce China deține cea mai mare cotă în domeniul viziunii computerizate (45,7%), învățarea automată este dominată de SUA (70,47%).
În graficul de mai jos sunt ilustrate brevetele noutăți radicale ale, pe subdomeniile AI.
UE, cea mai lentă în replicarea brevetelor radicale noi provenite din SUA și China. Mai îngrijorător, preia greu și din cadrul propriei piețe
În a doua parte a cercetării, specialiștii Bruegel au analizat viteza cu care tehnologiile inovative sunt replicate.
Graficul de mai jos arată valorile medii ale efectelor de propagare pentru noutățile radicale în cele trei domenii tehnologice.
”În general, UE are nevoie, în medie, de cel mai mult timp pentru a replica brevetele radicale noi provenite din alte regiuni. Durează în special mult în cazul tehnologiilor provenite din SUA, mai puțin în cazul celor din China. În schimb, tehnologiile din UE sunt regăsite mult mai rapid în brevetele entităților din SUA decât invers. China urmează îndeaproape UE și SUA, deși cu timpi de propagare ușor mai mari decât cei înregistrați de SUA față de celelalte două regiuni”, este concluzia lor.
Mai îngrijorător, UE nu are doar nevoie de un timp considerabil pentru a inova în domenii tehnologice provenite din alte regiuni, ci și pentru a avansa noutățile radicale în cadrul propriei piețe interne.
”Acest lucru ar putea fi cauzat de mai mulți factori, precum barierele dintre statele membre, capacitatea redusă de absorbție a firmelor de înaltă tehnologie sau procesele administrative mai greoaie pentru cercetare și dezvoltare. În orice caz, acesta este un motiv de îngrijorare pentru factorii de decizie ai UE”, avertizează ei.
”Rezultatele noastre nu indică faptul că China sau SUA sunt lideri absoluți în cursa inovației, deși analiza pe subsectoare oferă unele indicii despre câștigători în anumite domenii specifice. Ecosistemele lor de inovare sunt mult mai integrate între ele decât cu UE, dacă ne raportăm la viteza cu care se produc efectele de propagare (sau replicarea tehnologiilor) în domeniile critice, în ciuda faptului că SUA au introdus controale la export pentru aceste tehnologii.”
(Citește și: ”ANIS: 75% din companiile IT din România au avut inițiative de inovație, dar numai 5,7% au lansat un produs propriu/ Măsuri pentru a deveni un hub AI în Europa”)
***
Urmărește-ne pe Google News
