Potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS, producția agricolă a crescut în 2014 cu 2,9% față de anul precedent și a revenit la nivelul maxim atins în 2011. Producția vegetală, care reprezintă aproape exact două treimi din total, a înregistrat cele mai mari variații, cu o scădere de circa 30% în 2012 și o revenire cumulată de peste 40% în 2013-2014, în timp ce producția animală a rămas aproape constantă.
Per total, rezultatul atins în 2014 a fost la același nivel în termeni reali cu cel din 2011, diferențele în termeni nominlai fiind date de evoluția prețurilor (pentru conversia statistică în termeni reali s-au utilizat prețuri comparabile). În fapt, producția vegetală a rămas ușor sub nivelul din 2011, în timp ce producția animală a urcat cu mai bine de un procent și jumătate.
De remarcat creșterea pronunțată înregistrată de INS pe zona serviciilor agricole (cu pondere relativ mică în rezultatul total, de numai 1,3%). Acestea, după reculul din 2012 ( -4,8%), au marcat creșteri de amploare considerabilă în 2013 (+32,4%) și 2014 (+24,3%), ajungând în apropierea pragului de 1 miliard de lei pe an.
În structura producției vegetale, ponderea cerealelor a scăzut sub nivelul de anul trecut și a rămas sub cea din 2011.
Același lucru s-a petrecut și la cultura cartofului, care a păstrat totuși nivelul de peste zece procente din valoarea producției vegetale. Îmbucurătoare evoluțiile pozitive ale grupelor ”legumele și pepeni” și ”fructe și struguri”, aflate în creștere mai pronunțată decât cea generală din sectorul vegetal.
În structura producției animale, ponderea bovinelor a fost în ușoară creștere dar s-a păstrat cam la un sfert din total. Produsele rezultate din prelucrarea laptelui și-au consolidat prima poziție, ajungând la un procentaj de 28%. Aproximativ o cincime din producție a revenit sectorului avicol iar o șesime valorificării porcinelor, niveluri comparabile cu cele din anul de referință 2011.
Aportul agriculturii la PIB. Și la buget
Una peste alte, trebuie subliniate tendința de reducere a importanței agriculturii în formarea PIB, precum și gradul relativ redus de fiscalizare, elemente care reduc efectul favorabil asupra bugetului în cazul unui an agricol bun.
Astfel se explică parțial de ce valoarea producției agricole de anul trecut a fost mai redusă cu mai bine de un procent din PIB față de anul precedent.
Din această perspectivă, situația pe ultimii patru ani se prezintă după cum urmează :
Se poate observa ușor ”diluarea” influenței sectorului agricol în formarea PIB.
Astfel, deși anul 2014 a fost unul favorabil din punct de vedere al condițiilor climatice, ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută și în totalul PIB a ajuns similară cu cea din 2012, an mult puțin favorabil pentru dezvoltarea producției vegetale.
Urmărește-ne pe Google News
