Aproximativ 17% dintre companiile manufacturiere din Uniunea Europeană au folosit cel puțin o tehnologie AI în 2025, de două ori și jumătate mai multe decât în 2023.
În aceeași perioadă, procentul „utilizatorilor grei” – companii care utilizează cel puțin trei tehnologii AI – a crescut la 6%.
„Cu toate acestea, adoptarea AI în manufactură rămâne sub media de 20% înregistrată în toate sectoarele economice din UE, semnalând că industria încă are de recuperat pentru a valorifica pe deplin potențialul tehnologiilor inteligente”, potrivit unei analize ING.
Studiile la nivel de companie arată că integrarea AI poate spori creșterea anuală a productivității muncii cu până la trei puncte procentuale. Pe termen mediu, firmele care implementează AI tind să depășească concurența atât în ceea ce privește productivitatea, cât și cota de piață. Cu toate acestea, beneficiile variază în funcție de tipul sarcinilor și de structura fiecărei organizații.
Dimensiunea companiei influențează adoptarea AI, fiind mult mai frecvent utilizată de firmele mari. În 2025, 64% dintre companiile manufacturiere cu peste 250 de angajați folosesc AI, în timp ce doar 21% dintre cele cu 10–50 de angajați o integrează în operațiuni. Chiar dacă unele startup‑uri și scale‑up‑uri se află în fruntea adoptării AI, la nivelul companiilor mature, dimensiunea și capacitatea de investiție rămân factori decisivi pentru implementarea tehnologiei.
România și Polonia, la coada clasamentului european
Adoptarea AI variază semnificativ între țările UE. În țări precum România și Polonia, mai puțin de unu din zece producători folosesc AI, în timp ce în Suedia și Austria această rată ajunge la aproximativ unu din trei.
În alte state din nord‑vestul Europei, precum Belgia și Danemarca, ponderea depășește două din cinci companii.
În aproape toate țările Uniunii, numărul companiilor care utilizează AI s‑a dublat în ultimii doi ani, indicând o accelerare rapidă a adoptării tehnologiei la nivel european.
În ceea ce privește investițiile, activele software industriale și baze de date au crescut semnificativ în ultimul deceniu. Valoarea acestora a avansat cu 33% între 2013 și 2018 și cu peste 50% între 2018 și 2023. Această creștere este mult mai rapidă decât cea înregistrată de bunurile de capital sau hardware‑ul de calcul, care a rămas modestă.
Analizând principalele economii industriale ale UE, investițiile în software variază considerabil: de exemplu, în 2024, producătorii francezi dețin active software echivalente cu 11% din valoarea adăugată a sectorului, în timp ce în Germania rata este de numai 2,1%, sub media UE de 6,3%.
În fabrica Siemens din Erlangen, roboții cu AI au redus costurile de automatizare cu 90% pentru anumite etape de asamblare
AI aduce cele mai mari câștiguri în afara procesului de producție propriu-zis, care este deja foarte automatizat.
Principalele aplicații includ:
– planificarea eficientă a producției,
– traducerea rapidă a design-urilor în pași de fabricație,
– predicția defecțiunilor și a uzurii,
– optimizarea logisticii, stocurilor și prețurilor,
– transportul autonom,
– generarea automată de oferte, suportul prin realitate augmentată (AR) pentru tehnicieni,
– documentarea automată prin speech-to-text,
– scrierea automată de cod și
– dezvoltarea de produse noi.
Exemple concrete demonstrează impactul: la Siemens, în fabrica din Erlangen, roboții cu AI au redus costurile de automatizare cu 90% pentru anumite etape de asamblare. ASML, în parteneriat cu Mistral AI, integrează agenți AI în inginerie, producție și soluții pentru clienți. BMW, împreună cu NVIDIA, a creat un set de date sintetice cu peste 800.000 de imagini, reducând cu mai mult de două treimi timpul de dezvoltare a modelelor de control al calității.
Beneficiile sunt multiple și concrete:
– eficiență sporită prin automatizarea sarcinilor repetitive și scurtarea timpilor de producție,
– costuri reduse prin diminuarea risipei de materiale, energie, mentenanță și timp de oprire,
– calitate superioară cu mai puține rebuturi datorită sistemelor de viziune și învățare profundă,
– decizii mai bune prin date în timp real și gemeni digitali,
– siguranță crescută prin folosirea roboților și coboților pentru sarcini grele sau periculoase,
– inovație accelerată prin prototipuri virtuale și timp mai scurt până la lansarea pe piață,
– producție mai sustenabilă prin optimizarea consumului de energie și materiale.
Implementarea nu este lipsită de provocări
Companiile mai mici și cele din estul Europei rămân în urmă, iar succesul depinde de o infrastructură solidă de date – firmele deja digitalizate adoptă AI mai repede.
Un obstacol major este rezistența internă: 95% dintre piloții cu GenAI eșuează din cauza fricțiunilor cu angajații, generate de frica de pierderea locurilor de muncă (deși deficitul de forță de muncă face disponibilizările improbabile), lipsa de familiaritate cu tehnologia și preferința pentru metodele tradiționale.
Soluțiile recomandate de economiștii ING includ o viziune strategică clară din partea conducerii, implicarea activă a managementului, implementarea pas cu pas (începând cu sarcini simple de birou), formare continuă și colaborare între companii pentru a crea scară și a face față competiției, complexității și reglementărilor.
(Citește și: ”Apel pentru identificarea proiectelor românești de AI și tehnologii avansate: Miza, nu doar finanțarea, ci locul României în economia europeană a viitorului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
