Curtea Supremă a anunțat miercuri dimineața că propune un „Acord pentru Justiție”, în șase puncte, pentru depășirea crizei instituționale care există între puterea politică și cea judecătorească, în opinia ICCJ.
Propunerile Curții includ și o creștere a veniturilor magistraților prin plata unor „cote compensatorii” din banii necheltuiți în sistemul judiciar – „acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor”.
Această cotă compensatorie, cum o numesc magistrații, ar crește veniturile actuale ale acestora la un nivel cu mult peste 30.000 de lei, potrivit situației veniturilor medii actuale, ceea ce ar majora și netul pensiilor aproape de nivelul actual, adică înainte de reducerea cuantumului la 70% din ultimele venituri, diminuare inclusă în reforma propusă de premierul Ilie Bolojan.
(Citește și: CSM a sesizat Parchetul General cu privire la fapte de „instigare la violenţă fizică şi sexuală” împotriva unor judecători şi a familiilor lor. Ce spune CSM și ce NU spune CSM privind salariile și vârsta de pensionare)
Președintele, despre veniturile magistraților: „Mult mai mari decât ale altor categorii”
Textul acordului a fost dat publicității miercuri la prânz, înainte de întâlnirea ce urmează a avea loc la ora 16.00, la de la Cotroceni dintre președintele Nicușor Dan, reprezentații sistemului judiciar și cei ai coaliției guvernamentale, pentru a discuta modificările la proiectul de modificare a pensiilor speciale ale magistraților, declarat neconstituțional de către CCR.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat miercuri că nu a văzut încă propunerea ICCJ, dar că, în principiu, orice dialog este binevenit.
„Pe prima liniuţă (un cod de conduită – n.r.), sunt absolut de acord, dar cred că trebuie să fie în amândouă sensurile, că m-am văzut şi eu beştelit de nişte domni magistraţi zilele trecute, fără să am nicio vină, eu cred că, dimpotrivă, am încercat să fiu echilibrat în a rezolva această problemă a societăţii”, a răspuns Nicuşor Dan.
El a mai spus că nu doar societatea, ci şi magistraţii trebuie să „fie mai ponderaţi în manifestările lor publice”, amintind că şi el a fost „beştelit” public de unii reprezentanţi ai acestei categorii.
În ceea ce priveşte salariile magistraţilor, şeful statului aminteşte că acestea sunt mult mai mari decât ale altor categorii profesionale:
Întrebat, miercuri, dacă în opinia sa este nevoie de un acord precum cel pe care l-a propus Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sau dacă principiile din Constituţie sunt suficiente pentru ca justiţia şi relaţia acestui sistem cu societatea să funcţioneze corect, preşedintele a răspuns că în orice situaţie dialogul este binevenit.
În opinia sa, aceste discuții pot avea loc, dar şi magistraţii, nu doar societatea, trebuie să fie „mai ponderaţi” în ieşirile publice.
„Niciodată nu strică să mai spui ceva explicit, deşi lucrurile sunt scrise implicit, au fost, sunt mai multe decizii ale Curţii Constituţionale care vorbesc de raporturile de putere dar niciodată nu strică să explicităm nişte lucruri şi cred că ar fi util pe acest subiect sensibil şi unii şi alţii să fie mai ponderaţi în manifestările lor publice. Pe conţinut, o să vedem. De principiu, orice formă de propunere într-un dialog între părţi e binevenită”, spune preşedintele.
Despre „fidelizarea” magistraților și veniturile suplimentare cerute de aceștia
În ceea ce priveşte ideea unei „fidelizări” a magistraţilor, Nicuşor Dan este de părere că există „un echilibru” în acest moment în societatea românească în ceea ce priveşte salariile magistraţilor, care sunt mult mai mari decât cele ale altor categorii profesionale.
„E prima oară când aud subiectul ăsta în spaţiul public. Aşa, de principiu, eu cred că este un echilibru în acest moment în ceea ce priveşte salariile, ele sunt mult mai mari decât la alte categorii profesionale. Pe de altă parte, asta se întâmplă peste tot în lume, pentru că trebuie să dai judecătorului care poate să judece la un moment dat dosare de zeci de milioane de euro, să-i dai şi confortul şi să îl opreşti de la tentaţia de a nu judeca corect. Putem să avem discuţia asta, dar nu cred că e urgentă”, a subliniat preşedintele.
Nicuşor Dan: Abia aştept să terminăm discuţia despre pensii, ca să o începem pe cea serioasă, despre sistemul de justiţie. De ce nu mai anchetăm magistraţi, de exemplu?
Președintele a mai spus că abia aşteaptă să se încheie discuţia despre pensiile magistraţilor, pentru a o începe pe cea mult mai serioasă, referitoare la funcționarea justiției. Printre altele, a întrebat retoric șefului statului, ar trebui să știm de ce nu mai sunt anchetați magistrați?
”Abia aştept să terminăm discuţia asta, ca să începem discuţia serioasă despre sistemul de justiţie. Pentru că, din păcate, această discuţie despre pensii acoperă discuţia în opinia mea, mult mai serioasă, despre sistemul de justiţie. De ce nu mai anchetăm magistraţi, de exemplu? Statistic, nu se poate întâmpla ca o întreagă categorie profesională să nu aibă uscăturile ei, da? Deodată să nu mai vedem niciun fel de probleme de corupţie în interiorul magistraturii?”, a explicat preşedintele.
El a criticat și Inspecţia Judiciară: ”Cum funcţionează Inspecţia Judiciară? Dacă nu cumva, pe speţe similare, dă soluţii diferite? Cum se fac promovările în sistemul de justiţie? Astea sunt nişte lucruri foarte, foarte interesante, pe care abia aştept să le discutăm împreună cu CSM-ul la nişte şedinţe la care voi participa. Dar, haideţi să închidem chestiunea asta cu pensiile, discuţia între magistrat şi societate şi, imediat după, ne ocupăm de ce e înăuntrul sistemului”, a conchis Nicuşor Dan.
Președintele spune că, la un moment dat, vor trebui discutate și pensiile militarilor
Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni a anunțat că ”la un moment dat” va începe o discuție despre reforma pensiilor militare.
”Există o îngrijorare în rândul cadrelor militare și a oamenilor din MAI și servicii că ce s-a întâmplat cu pensiile magistraților se va întâmpla și în aceste zone. Da, este o discuție care va începe la un moment dat, însă, ceea ce vreau să transmit este că așa cum pentru magistrați este expres că cei care îndeplinesc condițiile de pensionare în momentul noii legi vor beneficia de aceste condiții mai departe, există acord politic pe toate palierele pentru ca acest lucru să se întâmple și la MAI, servicii”, a spus Nicușor Dan.
El le-a transmis militarilor că nu au motive să se pensioneze anticipat: ”Nu este un motiv ca oamenii să se pensioneze pentru că din păcate din cauza incertitudinii, vorbesc doar de zona de magistrați, pe ce urma să fie multă lume s-a pensionat de frică că mai târziu nu vor avea aceleași condiții”.
Prezentăm integral ACORDUL PENTRU JUSTIȚIE ȘI STABILITATE INSTITUȚIONALĂ, propus de ICCJ
Angajament comun al instituțiilor fundamentale ale statului român pentru protejarea statului de drept și pentru asigurarea stabilității în perioada de redresare economică.
- Respectarea Justiției în statul de drept
Toate puterile statului se angajează să respecte independența și rolul constituțional al Justiției, ca fundament al democrației și garanție a drepturilor cetățenilor. Respectarea hotărârilor instanțelor judecătorești, a deciziilor Curții Constituționale și a recomandărilor Comisiei Europene reprezintă expresia angajamentului României față de valorile statului de drept și de apartenența sa la Uniunea Europeană.
Nicio măsură administrativă, fiscală sau politică nu va putea fi adoptată în contradicție cu principiile independenței Justiției și ale echilibrului constituțional al puterilor în stat.
- Încetarea atacului politic asupra Justiției
Reprezentanți ai autorităților publice să își asume angajamentul comun de a asigura un climat de respect, echilibru și neutralitate politică în raport cu sistemul judiciar. Justiția nu poate fi subiect de campanie, țintă de atac politic sau instrument de deturnare a responsabilităților altor puteri ale statului.
Un exemplu relevant îl constituie situația prescripției răspunderii penale, generată de Deciziile Curții Constituționale prin care s-a declarat neconstituțională sintagma „oricărui act de procedură în cauză” din art. 155 alin. (1) Cod penal. După publicarea deciziei, articolul a devenit inaplicabil, iar instanțele nu mai puteau prelungi termenul de prescripție în lipsa unei intervenții legislative. Conform art. 147 alin. (1) din Constituție, Parlamentul și, în subsidiar, Guvernușaveau obligația de a pune codul penal în acord cu decizia CCR. Această obligație nu a fost îndeplinită, ceea ce a generat un vid normativ și efecte grave în cauzele penale.
În locul unei asumări responsabile, s-a manifestat o atitudine de delegare a responsabilității către sistemul judiciar, însoțită de atacuri publice la adresa magistraților.
Judecătorii și procurorii nu pot crea legea, ci doar o aplică. A cere Justiției să repare prin interpretare omisiunile altor puteri înseamnă a-i cere să încalce Constituția.
Orice formă de atac politic, discurs denigrator sau presiune publică la adresa instanțelor ori a magistraților este incompatibilă cu principiile statului de drept. Justiția trebuie respectată, protejată și sprijinită în exercitarea rolului său constituțional, nu transformată într-un instrument al confruntării politice.
- Comunicare publică responsabilă
Toate autoritățile statului își asumă un cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiție, bazat pe adevăr, echilibru și respect instituțional, pentru a preveni denaturarea informațiilor, presiunile și politizarea actului de justiție. Acest cod va consacra principiile respectului reciproc, transparenței, echilibrului și protejării independenței magistraților, asigurând un climat de încredere între instituțiile statului și cetățeni.
Atacurile politice, denigrările sau distorsionarea faptelor juridice sunt incompatibile cu principiile statului de drept.
- Protejarea sistemului judiciar ca fundament al statului de drept și garantarea statutului magistraților
Justiția trebuie recunoscută ca infrastructură de stabilitate instituțională, fără de care nu există economie funcțională, investiții, nici credibilitate europeană. Se garantează un cadru legislativ stabil, previzibil și echitabil pentru statutul magistraților, care să asigure independența judecătorilor și protecția acestora împotriva oricărei forme de presiune sau ingerință.
Acordul pentru Justiție este, în fapt, un pact pentru România — pentru echilibru, legalitate și încredere.
- Cooperare instituțională loială
Se instituie principiul consultării reale și prealabile între Guvern, Parlament și CSM pentru orice inițiativă legislativă care afectează organizarea și funcționarea sistemului judiciar.
Reforma nu se face împotriva justiției, ci împreună cu justiția.
- Responsabilitate și colaborare loială pentru îndeplinirea angajamentelor din PNRR
Semnalăm nevoia de deplină responsabilitate care să asigure cooperarea loială și eficientă între toate instituțiile statului, în vederea finalizării cu succes a angajamentelor României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât fondurile europene să nu fie periclitate din cauza conflictelor politice sau a instabilității instituționale.
Sistemul judiciar reafirmă că responsabilitatea, echilibrul și cooperarea loială între instituțiile statului sunt cheia depășirii momentului de criză. Sistemul judiciar își asumă partea sa de reformă și propune un parteneriat real cu Guvernul, Parlamentul și Președinția pentru consolidarea statului de drept și menținerea credibilității României în Uniunea Europeană.
6.A. Depășirea neîntârziată a situației actuale de criză
Înalta Curte subliniază urgența restabilirii echilibrului instituțional și bugetar până la data de 28 noiembrie 2025, prin:
– clarificarea publică, printr-o poziție comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraților a fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene;
– adoptarea unei soluții legislative unitare privind regimul de pensionare, în deplină conformitate cu deciziile Curții Constituționale și standardele dreptului european;
– asigurarea stabilității instituționale și a predictibilității financiare pentru a evita pierderea fondurilor PNRR și afectarea încrederii partenerilor europeni.
Justiția își face datoria; solicităm aceeași responsabilitate din partea celorlalte puteri ale statului.
6.B. Proporție rezonabilă între salariu și pensia de serviciu. Plan de etapizare echitabil
Înalta Curte propune instituirea unui principiu de echitate între veniturile din activitate și pensiile de serviciu, care să garanteze o proporție rezonabilă și predictibilă între salariul în plată și cuantumul pensiei. Această măsură urmărește:
– menținerea echilibrului financiar și a coerenței statutului profesional;
– eliminarea discrepanțelor între generațiile de magistrați;
– protejarea principiului stabilității drepturilor câștigate, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale și cu standardele europene.
De asemenea, Înalta Curte solicită elaborarea unui plan realist de etapizare a aplicării oricăror modificări legislative privind pensiile și veniturile magistraților, astfel încât tranziția să se facă gradual, echitabil și fără pierderi bruște de venit, protejând toți magistrații aflați în funcție — de la instanțele de prim grad până la Înalta Curte și parchetele corespunzătoare. Se impune asigurarea protecției statutului profesional și material pentru toți colegii din sistemul judiciar, în mod egal și corespunzător, indiferent de nivelul instanței sau al parchetului.
Unitatea statutului magistratului este condiția fundamentală a independenței sistemului de justiție.
6.C. Măsuri de fidelizare și stabilitate pentru magistrații aflați în activitate
Magistrații care rămân în activitate susțin stabilitatea sistemului și duc un volum disproporționat de muncă. Recunoașterea și recompensarea echitabilă a efortului lor reprezintă o datorie instituțională, nu un privilegiu. Prin urmare, este necesar:
– recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor precum şi a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă.
– acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor.
Implementarea reformelor din PNRR trebuie să se facă prin dialog, profesionalism și respect reciproc între puterile statului, în spiritul interesului public și al credibilității europene a României.
(Citește și: CSM, zid în fața reformării pensiilor magistraților: Comunicat politic foarte dur, care numește măsurile ca fiind ”un dictat” și ”manifestare abuzivă”)
****
Urmărește-ne pe Google News
