Mai mult de jumătate dintre persoanele sprijinite financiar în 2025 prin programe de subvenționare s-au angajat la firme de pază, firme ce uneori au schimbat între ele acești noi salariați, pentru a beneficia de cât mai multe fonduri de la stat pentru acoperirea costurilor cu forța de muncă.
Aceste concluzii sunt desprinse dintr-o analiză privind programele statului prezentată de premierul Ilie Bolojan pe contul său de Facebook.
„O economie construită pe baze sănătoase înseamnă, înainte de toate, reguli corecte și bani publici cheltuiți cu responsabilitate. Analizând cum funcționează programele statului, am găsit abuzuri și rezultate foarte slabe.
Un exemplu vine din zona politicilor de ocupare a forței de muncă prin care ar trebui să încurajăm oamenii să muncească și companiile să creeze locuri de muncă reale, cu forme legale”, scrie premierul.
Situația prezentată de premier
Printr-o schemă de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, dacă angajează persoane ce au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă: șomeri de mai mult de șase luni sau cu vârsta de peste 45 de ani, părinți care își cresc singuri copiii.
În schimb, angajatorul are obligația să mențină persoana respectivă în muncă cel puțin 18 luni.
Datele rezultate din analiză, conform prezentării prim-ministrului
- În 2025 a fost subvenționată angajarea a peste 13.200 de persoane. În ce sectoare s-au făcut cele multe angajări? În construcții, în industrie? Nu.
- Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază.
- Iar un alt lucru care ridică semne de întrebare este că aceste firme sunt concentrate în doar câteva zone ale țării: București și zona limitrofă, Gorj și Galați.
- În unele cazuri, aceleași persoane sunt subvenționate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primește subvenția, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenția.
- „Astfel se creează un mecanism prin care aceleași persoane sunt încadrate succesiv la diferite societăți, iar companiile accesează repetat subvenții din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără să existe în realitate o integrare pe termen lung pe piața muncii”, explică Ilie Bolojan.
„Impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât”, explică premierul.
„Neclaritățile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu și-au făcut datoria.
Nu mai putem continua să direcționăm bani publici către mecanisme de tip „suveică” doar pentru a se lua banii de la stat.
Din acest motiv, la ultima ședință de guvern am dispus Ministerului Muncii găsirea unor soluții și luarea de măsuri concrete pentru a îndrepta lucrurile legate de acest program. Și să-i susținem pe cei care chiar lucrează în economia reală.
Este vorba despre reguli corecte și despre încrederea că banii publici sunt folosiți exact pentru scopul pentru care au fost alocați”, încheie Ilie Bolojan.
(Citește și: Proiect al Ministerului Muncii, pentru stimularea angajării: Subvenţii pentru tinerii aflați la primul job, mamele cu cel puţin trei copii și pentru persoanele din grupuri vulnerabile)
****
Urmărește-ne pe Google News
