Indicele PMI pentru industria prelucrătoare BCR România s-a îmbunătățit marginal la 48,8 în iunie, de la 48,3 în mai, înregistrând a patra lună de creștere față de minimul istoric înregistrat în februarie, ajungând la cea mai mare valoare din acest an. Indicele rămâne însă în teritoriul de contracție la fel ca în ultimii doi ani.
Ascensiunea către stabilitate în industria prelucrătoare din România ar putea fi, încă odată, îngreunată de conjunctura externă, deoarece indicele PMI pentru zona euro arată o încetinire a redresării, în timp indicele PMI pentru industria germană sugerează o stagnare a producției în iunie.
O deteriorare a cererii externe va diminua speranțele de redresare pentru industria prelucrătoare autohtonă, care este profund integrată în lanțurile de aprovizionare europene. Însă recenta scădere bruscă a prețurilor petrolului nu este încă pe deplin reflectată în indicatorii de încredere din spațiul european.
Cu excepția stocurilor de achiziții, toate componentele indicelui PMI au avut o contribuție în direcția pozitivă în iunie. Atât inflația prețurilor de achiziție, cât și cea a prețurilor de producție s-au accelerat, cu o transmitere mai puternică către clienți. Datele negative din recesiune și presiunile inflaționiste majorate întăresc perspectiva unui puzzle de stagflație cu care se confruntă factorii de decizie din România.
Valorile medii ale indicelui PMI pentru al doilea trimestru arată o scădere secvențială mai lentă a industriei românești. Aceasta vine după cea mai accentuată contracție trimestrială pentru industria prelucrătoare din T1/2026, de -3,8, față de T4/2025, în afară de căderea din T2/2020 din timpul pandemiei de Covid.
Analiștii BCR își păstrează prognoza de creștere modestă a sectorului industriei prelucrătoare în 2026, urmată de o redresare a producției industriale, după trei ani consecutivi de contracție. Cu toate acestea, începutul de an foarte slab sugerează riscurile de pe partea negativă pentru prognoză s-a mărit, în ciuda unor semne pozitive din datele pentru aprilie.
Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să perturbe piețele energetice, după ce ridicat costurile de producție din industriile mari consumatoare de energie, producătorii români confruntându-se cu unele dintre cele mai mari costuri energetice din Europa.
Este de așteptat ca creșterea bugetului pentru apărare să impulsioneze activitatea industrială în toată UE, deși cel mai probabil redresarea să fie inegală.
Incertitudinea geopolitică continuă să reprezinte un risc semnificativ pentru economia europeană. Pe lângă dificultățile externe, economia românească s-a confruntat cu incertitudini fiscale și politice sporite, care au afectat deciziile de investiții, în timp ce consolidarea fiscală în curs a avut un impact negativ mai mare decât se aștepta asupra cererii de consum.”
Indicele producției industriale arată că în iunie a încetinit contracția, deși pe partea cerere situația este dificilă din cauza erodării puterii de cumpărare a clienților și a costurilor ridicate ale energiei care limitează activitatea fabricilor.
Numărul comenzilor noi au arătat de asemenea o îmbunătățire relativă marginală în această lună, datorită unei reveniri relative a puterii de cumpărare interne care a compensat scăderea bruscă a comenzilor noi la exporturi.
Indicele comenzilor noi de export a atins cel mai scăzut nivel după decembrie 2024, participanții la sondaj menționând pesimismul din industria auto. Încrederea în business pentru următoarele 12 luni s-a schimbat puțin în iunie față de mai, după ce a atins un minim record în aprilie, și a rămas mult sub media istorică. Planurile de investiții și speranțele de stabilitate se confruntă cu realitatea tensiunilor geopolitice și a climatului economic intern dezamăgitor.
Ocuparea forței de muncă a crescut marginal în iunie, atingând cel mai ridicat nivel pentru acest indice din ultimii doi ani și apropiindu-se de pragul de 50,0, unele firme raportând angajări. Continuând deteriorarea care a început în aprilie anul trecut, termenele medii de livrare ale furnizorilor s-au lungit din nou în iunie, respondenții la sondaj asociind acest lucru cu perturbările cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. Stocul achizițiilor a scăzut luna aceasta, deoarece vânzările au scăzut din nou.
Costurile de producție au înregistrat o creștere semnificativă în iunie, similară cu luna precedentă, deși mai ușoară în comparație cu primele două luni de la începerea războiului din Iran. Pe lângă factorii inflaționisti raportați de la izbucnirea șocului pe mărfuri, leul mai slab a fost citat ca factor pentru creșterea prețurilor de import. Propagarea prețurilor mai mari de achiziție asupra prețurilor de producție a fost cea mai puternică din februarie.
Cititi si: Indicele PMI: Contracția economiei din zona euro se atenuează în iunie, însă cererea de servicii își continuă scăderea
***
Urmărește-ne pe Google News
