Președintele României Nicușor Dan a prezentat, vineri, într-o conferință de presă, principalele concluzii ale Consiliului European de vară, din 18-19 iunie, de la Bruxelles. Șeful statului a spus că obiectivul României este ca viitorul buget multianual al Uniunii Europene să fie cât mai mare, pentru că astfel și contribuția netă pentru țara noastră va fi mai mare.
Într-o conferință de presă la Bruxelles, șeful statului român a remarcat că, în acest buget al UE, una din simplificări este aceea că există planurile naționale în care există o flexibilitate mult mai mare ale țărilor de a-și defini propriile programe naționale pe agricultură și coeziune.
Statele UE încep să își construiască alianțe pentru promovarea intereselor comune
Șeful statului a precizat că negocierile privind viitorul cadru financiar multianual sunt într-o etapă incipientă și complexă. Potrivit acestuia, statele membre încep să își construiască alianțe pentru promovarea intereselor comune.
„Am avut o discuție lungă, astăzi dimineață, pe viitorul cadru financiar multianual, adică bugetul UE pe 7 ani, începând cu 2028. Aici e o discuție tehnică și sunt mai multe lucruri de spus: în primul rând, întotdeauna a fost greu să armonizezi pozițiile a 27 de state și atunci suntem în procesul în care statele încep să se alieze unele cu altele pentru obiective comune. Și, prin munca deosebită a colegilor noștri de aici, România chiar a coordonat grupul de 16 state, așa-numiții Prieteni ai Coeziunii, pentru a ajunge la o poziție comună de negociere pe niște elemente extrem de importante. Și, după cum știți, ieri, înainte de Consiliu, cu o oră înainte, împreună cu doamna (Giorgia) Meloni, am coordonat o ședință a liderilor celor 16 state – și vom face asta înainte de fiecare Consiliu – pentru a reuși să împingem cât mai mult perspectiva noastră despre bugetul UE începând din 2028. Obiectivele noastre cele mai importante sunt: ca bugetul UE să fie mare, pentru că România este net contributor și, evident, cu cât bugetul este mai mare cu atât contribuția netă pentru România este mai mare”, a afirmat președintele României.
Președintele a explicat că interesul României este ca bugetul european să rămână consistent, în special pentru politica agricolă comună și fondurile de coeziune.
„Interesul nostru este ca fondurile pentru agricultură și coeziune să rămână consistente, pentru că astfel putem reduce decalajele de dezvoltare față de statele mai avansate ale Uniunii”, a declarat șeful statului.
Potrivit acestuia, cele mai importante negocieri se poartă în jurul capitolelor dedicate agriculturii, coeziunii și competitivității economice.
„Există o simplificare a bugetului UE cu care toată lumea e de acord. Sunt 4 capitole mari, primul se referă la politica agricolă comună, la coeziune, la afaceri interne inclusiv migrație, și acesta este capitolul cel mai consistent. Apoi avem un capitol de competitivitate. Al treilea – așa-numit Europa Globală, care privește atât extinderea cât și relațiile internaționale ale UE, iar al patrulea capitol este administrarea propriu-zisă a Uniunii. Deci mizele principale sunt pe capitolele 1 și 2”, a mai afirmat Nicușor Dan.
În privința competitivității, Nicușor Dan s-a declarat optimist că din fondurile pentru competitivitate vor veni bani și pentru companii și pentru grupuri de cercetători din România.
România vrea mai multă flexibilitate în buget
Nicușor Dan a susținut că viitorul buget european trebuie să ofere statelor membre o libertate mai mare în stabilirea priorităților naționale.
„Noi vrem ca fiecare țară, cunoscându-și mai bine nevoile, să își definească cât mai liber programul național. Susținem o flexibilitate mai mare în raport cu recomandările Comisiei Europene și o libertate sporită în stabilirea investițiilor prioritare”, a afirmat președintele.
El a precizat că România susține și prelungirea perioadelor în care fondurile europene pot fi utilizate după încheierea exercițiului bugetar.
„După chestiunea volumului, interesul nostru este ca modul de utilizare a fondurilor să fie cât mai flexibil. Există inclusiv o dezbatere privind prelungirea perioadelor de accesare, așa cum s-a întâmplat pentru exercițiul financiar 2014-2020, când fondurile au putut fi utilizate până la finalul anului 2023,” a explicat Nicușor Dan.
Cereri privind finanțarea proiectelor europene
Președintele a mai declarat că România dorește majorarea avansurilor și a contribuției europene pentru proiectele finanțate din fonduri comunitare.
Totodată, Bucureștiul susține reducerea condiționalităților legate de anumite obiective de mediu.
„Un alt interes al nostru este ca avansurile pentru proiecte și procentele de finanțare europeană să fie cât mai mari. Cu cât contribuția europeană este mai ridicată, cu atât presiunea asupra bugetului național este mai redusă”, a spus șeful statului.
Potrivit lui Nicușor Dan, acestea sunt principalele obiective urmărite de România în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Președinția irlandeză a Consiliului Europei va veni cu o nouă propunere de buget până la final de an – Merz, cancelarul Germaniei, cere un buget mai mic
De notat că cancelarul german Friedrich Merz a criticat propunerea Comisiei Europene privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene și a cerut prezentarea unei noi variante, după cum a relatat Deutsche Welle. Declarațiile au fost făcute vineri, la Bruxelles, înaintea discuțiilor dintre liderii statelor membre. „Propunerea aflată pe masă este mult prea mare. Cifrele trebuie reduse”, a declarat Merz.
Amintim că Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Potrivit cancelarului german, nivelul actual al cheltuielilor nu este acceptabil.
„Trebuie prezentată o nouă propunere”, a insistat acesta.
În urma demersurilor președinției cipriote a Consiliului UE și a prezentării cadrului de negociere însoțit de cifre, liderii statelor membre UE au avut vineri un schimb de opinii cu privire la noul cadru financiar multianual 2028-2034.
„Consiliul European invită președinția irlandeză a Consiliului UE să continue lucrările cu privire la cadrul de negociere până la Consiliul European din octombrie, cu scopul de a se ajunge la un acord în timp util. Un acord înainte de sfârșitul anului 2026 ar permite adoptarea actelor legislative în 2027, aspect necesar pentru a se asigura faptul că finanțarea UE ajunge la beneficiari fără întreruperi în ianuarie 2028”, arată concluziile summitului UE încheiat vineri.
La 11 iunie, președinția cipriotă a Consiliului UE a prezentat o variantă de compromis a proiectului de buget al UE ce menține în mare parte reducerile propuse de Comisia Europeană în cazul fondurilor pentru agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare.
Noua propunere mai prevede diminuarea Fondului European pentru Competitivitate cu aproximativ 15 miliarde de euro și a banilor alocați apărării și acțiunii externe a UE cu circa 13,5 miliarde de euro.
Volumul total al bugetului propus inițial de Comisie, de aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, s-ar reduce cu 2%. Negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European se vor intensifica în perioada următoare, obiectivul vizat fiind adoptarea cadrului financiar multianual până la sfârșitul anului 2026.
Discuția despre apărarea anti-drone va continua săptămâna viitoare, a anunțat șeful statului
Președintele a anunțat și că subiectul apărării anti-dronă va fi reluat săptămâna viitoare, în cadrul așa-numitului Format Helsinki.
„Ce a interesat România în mod particular: am avut incidentele cu drone pe care le cunoașteți și acest fapt a fost reflectat în concluziile Consiliului și a fost o oportunitate pentru a reaminti nevoia noastră temporară de sprijin aliat. Pentru moment suntem ajutați pe protejarea de drone aeriene, pe linia Dunării, de 6 state: SUA, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Slovacia. Și am avut și discuții bilaterale pe subiectul acesta și discuția va continua săptămâna viitoare, când o să participăm la așa-numitul Format Helsinki”, a spus Nicușor Dan.
Consiliul salută deschiderea procesului de aderare la UE al Republicii Moldova și Ucrainei
Concluziile summitului salută de asemenea începerea formală a procesului de aderare (la UE) al Republicii Moldova și Ucrainei.
„Evident, marea noastră bucurie că Moldova a început formal procesul de aderare”, a punctat președintele României.
De notat totuși că Ungaria a presat în ultimele săptămâni pentru modificarea textului pentru Ucraina, eliminându-se susținerea pentru ”aderarea accelerată” a Kievului la UE, iar același lucru s-a întâmplat pentru Republica Moldova. Dacă cele două procese de aderare rămân legate, asta ar însemna o posibilă aderare a Moldovei la UE abia după 2035.
„Nu este dramatic. Până la urmă, voința de deschidere a unor capitole de negocieri este voința statelor, exprimată în unanimitate, în momentul în care se deschid respectivele capitole. Faptul că această sintagmă există sau nu, nu implică cu nimic o decizie ulterioară a tuturor celor 27 de state care trebuie să se coordoneze. (…) Au fost 2 condiționări: una de la Ungaria care a zis nu vreau sintagma (aderare accelerată – n.r.) pentru Ucraina, și o condiționare de la multe alte state care au spus că limbajul pe Ucraina și limbajul pe Republica Moldova trebuie să fie la fel. Ca o consecință logică, sintagma a dispărut și de la una și de la cealaltă. Este un moment diplomatic, consecințele practice nu sunt. Urmează un proces diplomatic cu privire la parcursul de aderare al Moldovei pe care o să îl urmărim și în care România își va oferi sprijinul”, a mai afirmat Nicușor Dan.
(Citește și: Nicușor Dan și Giorgia Meloni, prima reuniune de coordonare a grupului „Prietenii Coeziunii”: „Vom continua să pledăm pentru un buget ambițios al UE”)
(Citește și: Consiliul European condamnă prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc din România. Granița de est a României va fi întărită prin proiectul „Eastern Flank Watch”)
(Citește și: Nicușor Dan la Consiliul European: ”Două noi state NATO se alătură sprijinului pentru identificarea și doborârea dronelor” – Bugetul UE, subiectul dezbaterilor de la Bruxelles)
(Citește și: Politico: Consiliu European va adopta o declarație care să condamne prăbușirea dronei rusești pe un bloc de locuințe la Galați)
(Citește și: Consiliul European, joi și vineri – Agenda: competitivitatea, bugetul 2028-2034, apărarea, repornirea negocierilor de pace cu Rusia. Ce vrea România)
***
Urmărește-ne pe Google News
