Numărul spitalizărilor evitabile a crescut cu aproximativ 34% în anul 2024 faţă de anul 2022, raportat la principalele cinci patologii – astm, boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), diabet, insuficienţă cardiacă congestivă şi hipertensiune arterială -, conform Raportului de audit privind performanța ambulatoriilor integrate din unităţile sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii (MS).
Reamintim că, ținta prevăzută în Strategia Națională de Sănătate (SNS) de reducere a spitalizărilor evitabile este de minimum 30% până în anul 2030, comparativ cu anul 2022, pentru reducerea presiunii foarte costisitoare asupra spitalizării.
În plus, auditul Curții de Conturi a constatat că infrastructura insuficient dezvoltată nu asigură servicii de calitate în cadrul ambulatoriului integrat, iar ponderea afecţiunilor rezolvate în ambulatoriu rămâne redusă.
Deși importanța acestor servicii medicale este demonstrată de sistemele statelor occidentale, și cuantificabilă în aceste cazuri, finanţarea direcționată de autorități de-a lungul deceniilor în care se vorbește de schimbarea structurii bugetului Sănătății este insuficientă.
Comparativ cu spitalizarea de zi şi spitalizarea continuă, pentru care finanţarea asigurată acoperă nivelul de resurse consumate, serviciile ambulatorii sunt subfinanţate, iar tarifele decontate prin contractul cu CNAS nu acoperă în mod real cheltuielile aferente.
Această realitate conduce la un risc de demotivare a personalului medical în implicarea extensivă în activitatea ambulatorie, în contextul în care acelaşi medic poate realiza servicii în regim de spitalizare continuă sau de zi cu o eficienţă financiară net superioară pentru spital, mai precizează Raportul.
Auditul a vizat perioada 2022 – 2024, iar în cadrul misiunii au fost analizate organizarea şi funcţionarea ambulatoriilor integrate din structura celor 56 de unităţi sanitare subordonate MS, investiţiile realizate, dotările disponibile, resursa de personal (medici specialişti), serviciile medicale oferite în ambulatoriu, accesibilitatea acestora, precum şi posibilele cazuri de spitalizare evitabile.
Principalele evoluții ale spitalizărilor evitabile, în perioada analizată:
- numărul de cazuri de spitalizări evitabile a crescut aproximativ cu 25% în anul 2023 și cu 34% în anul 2024, raportat la numărul de cazuri de spitalizări evitabile înregistrate în anul 2022
- din totalul spitalizărilor evitabile, patologiile care au ponderile cele mai mari sunt reprezentate de diabet (44,22%), insuficienţa cardiacă congestivă (33,69%) şi BPOC (16,07%)
- Chiar şi în contextul în care numărul spitalizărilor evitabile pe cele 5 patologii îl raportăm la numărul de spitalizări continue din unităţile sanitare subordonate MS, pentru perioada 2022-2024, se observă tendinţa de creştere a acestor spitalizări evitabile, precizează Raportul.
Timpii de așteptare – lungi, ceea ce cronicizează sau acutizează bolile, majorând cheltuielile de tratament
Principalele beneficii ale unui sistem de ambulatorii dezvoltat:
- Dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii poate avea un impact semnificativ asupra eficienţei şi sustenabilităţii sistemului de sănătate, prin reducerea presiunii asupra spitalizării şi gestionarea eficientă a cazurilor ce pot fi tratate în ambulatoriu.
- Aceasta contribuie la scurtarea timpilor de aşteptare, facilitează diagnosticarea precoce şi iniţierea tratamentului în stadii incipiente, prevenind astfel apariţia complicaţiilor şi necesitatea terapiilor avansate pentru pacienţi.
- Orientarea către îngrijirea ambulatorie favorizează utilizarea mai eficientă a resurselor sistemului de sănătate, prin reducerea costurilor asociate spitalizării continue care ar fi putut fi evitabile, contribuind astfel la creşterea gradului de economicitate şi la optimizarea alocării resurselor disponibile.
Curtea de Conturi arată că accesibilitatea la serviciile medicale oferite în ambulatoriul integrat al unităţilor sanitare din subordinea MS a fost limitată de existenţa unor timpi de aşteptare semnificativi pentru anumite specialităţi medicale.
„Astfel, intervalul dintre data programării şi data efectivă a consultaţiei a variat de la câteva zile până la câteva luni, aspect care a afectat asigurarea acordării unor servicii medicale necesare pacienţilor”, arată Curtea de Conturi.
Din analiza datelor privind accesibilitatea la serviciile medicale oferite în regim ambulatoriu integrat, s-au constatat timpi de aşteptare ridicaţi pentru programarea la unele specialităţi medicale. Astfel, au fost identificate situaţii în care intervalul de programare a variat de la intervalul 1-5 zile, până la o perioadă de 1-3 luni, indicând o disponibilitate neuniformă a serviciilor medicale şi timpi de aşteptare foarte mari.
Exemple:
- În numeroase unităţi sanitare, nu au fost identificate locuri disponibile la cardiologie timp de săptămâni sau luni, uneori chiar până în anul următor.
- La Recuperare medicală/kinetoterapie – programările cu plată ofereau intervale în 4–5 săptămâni, însă cu bilet de trimitere timpul de aşteptare ajungea până la 6 luni, în unele situaţii.
Situația rețelei
La nivel naţional, sunt 58 de unităţi sanitare finanţate integral din venituri proprii din contractele încheiate prin sistemul de asigurări de sănătate aflate în subordinea directă a MS.
Dintre acestea:
- 56 sunt unităţi sanitare cu paturi funcţionale – institute naţionale, spitale clinice de specialitate, sanatorii şi centre de recuperare – structuri cu rol strategic în asigurarea accesului populaţiei la servicii medicale de înaltă specialitate, de la îngrijiri de urgenţă şi intervenţii chirurgicale complexe, până la recuperare, medicină preventivă şi tratamente interdisciplinare;
- Institutul Regional de Oncologie3 Timişoara nu este funcţional, acesta urmând a fi operaţionalizat după finalizarea lucrărilor de construcţie;
- Institutul Naţional pentru Medicină Complementară şi Alternativă „Prof. Dr. Florin Brătilă” îşi desfăşoară activitatea exclusiv în regim ambulatoriu, independent, neavând secţii cu paturi sau compartimente spitaliceşti, motiv pentru care nu se încadrează în categoria unităţilor sanitare cu paturi.
Cele 56 de unităţi sanitare asigură un număr total de 27.330 de paturi, din care 10.564 paturi sunt asigurate de unităţile sanitare din Bucureşti (39%) şi 16.766 paturi, de unităţile sanitare din ţară (61%).
Efectele problemelor cu ambulatoriile de specialitate
- limitarea accesului pacienților la servicii medicale de specialitate în regim ambulatoriu integrat, în special pentru cazurile care nu necesită internare, dar care impun monitorizare, investigații și tratamente periodice și care conduc la aglomerarea unităților de primiri urgențe sau a secțiilor de spitalizare continuă;
- generarea de costuri suplimentare pentru sistemul sanitar (pacienții care ar fi putut fi tratați în regim ambulatoriu sunt nevoiți să beneficieze de servicii de spitalizare de zi sau chiar internări, ceea ce implică resurse financiare mai mari);
- desfășurarea activității medicale preponderent în regim de spitalizare continuă sau de zi (în cazul unităților sanitare cu profilul de monospecialitate sau regimul special de funcționare)
(Citește și: Reformarea sistemului de sănătate – radiografia de la care trebuie să înceapă orice discuție. Nu cheltuielile sunt problema, ci structura alocărilor)
****
Urmărește-ne pe Google News
