Ministerul Finanțelor a împrumutat de pe piețele externe și interne, până la data de 8 iunie, 115,14 miliarde de lei, echivalentul a doar 43% din necesarul net de finanțare al Guvernului din acest an, conform documentelor ministerului consultate de CursDeGuvernare.ro.
Împărțirea împrumuturilor realizate de Finanțe, în primele 5 luni și o săptămână din acest an, este următoarea: 79,3 miliarde de lei luate de pe piețele interne și 35,84 miliarde de lei luate de pe piețele externe.
În 2026, necesarul net de finanțare al Guvernului se ridică la 264 miliarde de lei.
Notă: Necesarul de finanțare e compus din deficitul bugetar și sumele necesare pentru rostogolirea datoriei ce ajunge la scadență într-un an calendaristic și deci trebuie plătită din noi împrumuturi. Necesarul net este diferit de necesarul brut de finanțare, neincluzând de exemplu operațiunile de management aferente datoriei publice (răscumpărări de titluri, preschimbări, etc.).
Mare parte din aceste împrumuturi au fost însă atrase în primele 2 luni ale acestui an, înainte de declanșarea războiului SUA-Israel împotriva Iranului, care a dus la ieșiri de capital de 7,2 miliarde de lei ale investitorilor străini de pe titluri de stat în lei, respectiv la recreșterea dobânzilor peste 7%, după ce acestea scăzuseră în final de februarie la cel mai redus nivel din ultimii 2 ani.
(Citește și: „Cifre oficiale: Declanșarea războiului SUA-Iran a produs ieșiri ale investitorilor străini din titluri de stat în lei ale României de 7,2 mld.”)
Finanțele au utilizat intens plasamentele private în 2026, în special în lunile de război și criză politică când cererea internă a fost slabă
După primul trimestru, Finanțele realizaseră împrumuturi de 85,41 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că în perioada 1 aprilie – 8 iunie împrumuturile Trezoreriei s-au cifrat la doar 29,73 miliarde de lei, un aport notabil venind inclusiv din partea populației.
Totodată, Finanțele au realizat în această perioadă plasamente private consistente pentru investitori (adică titlurile nu sunt vândute la licitații publice precum cele regulate de luni și joi), atât pe piețele externe cât și interne, cu un volum foarte ridicat comparativ cu trecutul.
De la începutul anului, de pe piața internă, Finanțele au atras prin plasamente private 670 de milioane de euro și 510 milioane de lei, în timp ce de pe piața internă plasamentele private au avut un aport la acoperirea necesarului de finanțare de 1,58-1,59 miliarde de euro, la care se adaugă un plasament privat în franci elvețieni de 175 milioane de franci, conform datelor Ministerul Finanțelor.
”La data de 8 iunie 2026, valoarea plasamentelor private pe piața externă sub formă de împrumut sunt în valoare de 1,7 mld. RON iar pe piața internă 9,4 mld. RON”, arată Finanțele.
La final de mai, Finanțele și-au acoperit doar 35% din planul de finanțare externă
Per total, la sfârșitul lunii mai, un volum de aproximativ 7 miliarde de euro echivalent a fost atras (prin euroobligațiuni, plasamente private sub formă de împrumut și trageri de la instituții financiare internaționale), iar 35% din planul de finanțare externă este acoperit.
De notat că cererea internă pentru datoria publică și-a revenit începând cu luna mai, Finanțele începând să atragă mai mult la licitațiile regulate de luni și joi, având în vedere revenirea interesului investitorilor, asta în ciuda prelungirii crizei politice declanșate de PSD.
La licitația regulată organizată luni de Ministerul Finanțelor pentru titluri de stat cu maturitatea iulie 2030 (4 ani) a fost înregistrată o cerere de peste 1,3 miliarde lei, iar suma atrasă a fost de 975,1 milioane lei, peste prospectul de emisiune de 700 de milioane lei, la o dobândă medie de 6,59%.
Trezoreria a realizat un singur împrumut pe piețele externe publice, în final de februarie, fix înainte de declanșarea războiului SUA-Iran
Revenirea interesului investitorilor și a cererii sunt extrem de relevante având în vedere nivelul slab de acoperire a necesarului de finanțare din acest an (în mod normal, la jumătatea lui iunie, Trezoreria de stat avea acoperit un nivel mai ridicat din necesarul total). Acest nivel scăzut al acoperirii necesarului de finanțare e explicat și de faptul că Trezoreria a realizat un singur împrumut pe piețele externe (dincolo de plasamentele private), în final de februarie, în timp ce în anii anteriori până acum avea deja două astfel de împrumuturi.
Amintim că lunile martie și aprilie au fost dificile pentru Ministerul Finanțelor, în care a împrumutat mai puțin de pe piața primară internă – unde marii actori sunt băncile și fondurile de pensii – decât de la populație.
Notă: În martie, Finanțele au avut 8 licitații ratate complet, iar în aprilie 3 ratate complet și multe licitații cu cerere foarte mică.
BNR a lăsat bani în piață pentru împrumuturile Guvernului, în ciuda volatilității de pe piețe și a deprecierii cursului – inflația e așteptată să se reducă din iulie
Cererea mai bună din partea investitorilor e explicată atât de calmarea ieșirilor de capital și a volatilității de pe piețele financiare, cât și de excesul de lichiditate din bănci, care paradoxal a crescut în aprilie și mai – în ciuda crizei politice – la 37,1 miliarde de lei (stoc mediu zilnic) în final de lună mai, de la 35,5 miliarde de lei în martie.
BNR nu a intervenit agresiv pe piață (dobânzile de piață monetară au rămas stabile, la nivelurile pre-criză politică) pentru a drena această lichiditate în exces din sistemul bancar, în ciuda deprecierii cursului din lunile cu volatilitate pe piețe.
Această lipsă de intervenție a BNR e explicată de faptul că Ministerul de Finanțe a avut aceste două luni – martie și aprilie – foarte dificile la finanțarea internă, unde principalii jucători sunt băncile și clienții lor, dar și fondurile de pensii. În martie, Finanțele au luat de piața primară locală doar 1,8 miliarde de lei, iar în aprilie doar 4 miliarde de lei.
De altfel, în cele două luni, Finanțele au împrumutat mai mult de la populație decât de la bănci și clienții lor, adică investitorii mari care cumpără titluri de stat românești din piața primară (inclusiv fonduri de pensii). De la populație, Trezoreria a împrumutat în martie și aprilie 8,42 miliarde de lei, iar din piața primară sub 6 miliarde de lei.
Amintim că criza politică, suprapusă peste războiul din Iran și criza energetică aferentă, a dat peste cap finanțarea internă a deficitului bugetar și necesarului de bani pentru rostogolirea datoriei care ajunge la scadență în acest an.
Situația finanțării României s-a mai detensionat, dar dobânzile rămân la niveluri astronomice pentru un stat UE
Amintim că marele noroc al Ministerului de Finanțe a fost că împrumutul din primul trimestru de pe piețele externe, prin care a împrumutat 4,7 miliarde de euro (3 mld. euro și 2 mld. dolari), a avut loc cu doar câteva zile înainte de debutul campaniei aeriene împotriva regimului de la Teheran, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, la creșterea prețurilor internaționale ale petrolului și la volatilitate puternică pe piețele financiare, inclusiv la creșterea dobânzilor suverane ale României.
De notat totuși că un deficit bugetar sau per total necesarul de finanțare al României (care include și sumele necesare rostogolirii datoriei care ajunge la scadentă într-un an calendaristic) nu poate rămâne fără finanțare într-o țară UE, altfel riscându-se incapacitatea de plată, motiv pentru care instituțiile financiare, Finanțele și BNR-ul conlucrează pentru asigurarea finanțărilor necesare tuturor plăților antamate prin buget.
(Citește și: „BNR lasă bani în piață pentru finanțarea deficitului bugetar: Surplusul de lichiditate din bănci a crescut din nou în mai, la 37,1 mld. lei”)
(Citește și: „Nouă lună grea pentru finanțarea internă – Finanțele au atras de pe piața primară doar 4 mld. lei în aprilie – Furtună perfectă: criza politică și războiul din Iran”)
(Citește și: „Record negativ în martie pentru Finanțe, în contextul războiului din Iran: 8 licitații de titluri de stat ratate complet, doar 1,8 mld. împrumutate de pe piața primară locală”)
(Citește și: „Finanțele au acoperit 33% din necesarul de finanțare al lui 2026: Majoritatea împrumuturilor, atrase înainte de războiul din Iran – Criza politică va complica execuția, după ce în martie am avut un record negativ”)
(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)
***
Urmărește-ne pe Google News
