România a semnat, alături de alte 15 state, o declaraţie privind Cadrul financiar multianual 2028-2034, în care se arată că acesta ar trebui să sprijine creşterea autonomiei strategice a UE şi să continue consolidarea competitivităţii UE.
Cele 16 state: România, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria.
Marii contributori la bugetul UE – Germania, Olanda, Suedia, Austria, Franța – vor să orienteze o parte din bani de la proiectele de coeziune către digitalizare și apărare.
Statele semnatare propun o creştere a alocărilor statelor membre în cadrul Capitolului 1 pentru politicile tradiţionale, condiţii de implementare realiste şi favorabile, dar şi alte măsuri. ”Politica de Coeziune nu ar trebui transformată într-un instrument sistematic de criză”, transmit statele semnatare.
„Cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034 este instrumentul strategic pentru atingerea obiectivelor noastre comune şi a viziunii ambiţioase asupra viitorului UE. O Europă mai competitivă, mai prosperă, mai puternică şi mai sigură necesită o finanţare suficientă pentru a se ridica la nivelul ambiţiei noastre politice, adaptată la noua realitate geopolitică”, se arată în Declaraţia comună privind Cadrul financiar multianual 2028-2034 a „Prietenilor Coeziunii”.
Potrivit statelor semnatare, următorul CFM trebuie să continue să asigure resurse suficiente pentru politicile tradiţionale care decurg din obligaţiile prevăzute în Tratate, cum ar fi Politica de coeziune, Politica agricolă comună (PAC) şi Politica comună în domeniul pescuitului (PCP), care joacă un rol fundamental în promovarea convergenţei, a creşterii economice şi a securităţii alimentare.
„În acelaşi timp, următorul CFM ar trebui să sprijine creşterea autonomiei strategice a UE şi să continue consolidarea competitivităţii UE, a tranziţiei climatice şi digitale, a securităţii şi apărării, a productivităţii şi a inovării, precum şi să asigure o bază solidă pentru o piaţă unică complet integrată. De asemenea, trebuie să răspundă noilor provocări, cum ar fi riscurile de securitate, perturbările comerţului mondial, tranziţia şi securitatea energetică, migraţia, reflectând situaţia geopolitică. Prin urmare, volumul CFM, aşa cum este propus de Comisie, este baza discuţiei privind modul în care se pot aborda eficient nevoile financiare ale Uniunii”, se mai arată în textul declaraţiei.
Pledoarie pentru creșterea fondurilor destinate Coeziunii
În propunerea Comisiei, Politica de coeziune, PAC şi PCP sunt singurele politici care se confruntă cu reduceri în termeni reali, în pofida creşterii generale a volumului noului CFM.
„Aceste politici contribuie semnificativ la obiectivele cheie ale UE, iar obiectivele lor bazate pe Tratate rămân pe deplin relevante. Politica de coeziune şi PAC sunt cele mai vizibile politici ale UE pentru cetăţenii Uniunii. În acest context, solicităm o creştere a alocărilor statelor membre în cadrul Capitolului 1 pentru politicile tradiţionale”, arată ţările care au semnat documentul.
Potrivit declaraţiei comune, programarea acestor alocări, în special la începutul perioadei de programare şi la evaluarea intermediară, ar trebui să rămână în întregime în responsabilitatea statelor membre.
„Mecanismul de coordonare propus nu trebuie să aibă impact asupra prerogativelor de programare ale statelor membre. Deşi instrumentele de gestionare partajată se pot baza pe cadrul de referinţă propus, recomandările nu ar trebui să fie traduse automat în obligaţii, deoarece ar contraveni principiului gestionării partajate şi abordării locale. Pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor UE în cadrul gestiunii partajate, sunt esenţiale condiţii de implementare realiste şi favorabile pentru a sprijini investiţiile pe termen lung şi o calitate ridicată a cheltuielilor. Acest lucru necesită menţinerea regulii N+3 pentru dezangajări, pentru formularea creditelor de angajament şi de plată, precum şi rate adecvate de pre-finanţare şi cofinanţare UE pentru măsurile PAC şi PCP, Politica de Coeziune, inclusiv investiţiile din Fondul de Coeziune şi fondurile de Afaceri Interne”, se mai arată în documentul citat.
Potrivit acestuia, în acelaşi timp, Politica de Coeziune nu ar trebui transformată într-un instrument sistematic de criză, înlocuind alte instrumente ale UE în acest scop: rezerva propusă de 10% pentru crize ar trebui redusă; reprogramarea măsurilor în curs din Plan ar trebui să rămână o opţiune voluntară pentru statul membru, asigurându-se în acelaşi timp accesul la rezerva pentru crize şi la Facilitatea UE.
„În plus, Politica de Coeziune ar trebui să fie dotată cu o finanţare adecvată pentru toate categoriile de regiuni”, mai susţin ţările semnatare.
Orientarea Capitolului 2 către obiectivele de competitivitate
„În ceea ce priveşte Fondul European de Competitivitate (FEC), recunoaştem centralitatea principiului excelenţei şi necesitatea de a-l explora pe deplin în întreaga UE. Prin urmare, este necesar să se asigure un acces eficient şi incluziv pentru a consolida competitivitatea generală în întreaga UE. Pentru a creşte participarea şi a promova consolidarea capacităţilor în întreaga UE, ar trebui introduse măsuri specifice pentru îmbunătăţirea accesului entităţilor mai puţin experimentate la apelurile competitive, cu accent special pe IMM-uri, coloana vertebrală a economiei UE”, se mai arată în documentul citat.
În plus, ţările semnatare consideră că ar trebui asigurate condiţii de implementare mai favorabile, cum ar fi o rată de cofinanţare UE de 85% pentru statele membre cu un VNB pe cap de locuitor pentru Mecanismul de Interconectare a sub media UE-27, Europei, având în vedere contribuţia acestuia la consolidarea Pieţei Unice şi la promovarea rezilienţei UE.
„Prietenii Coeziunii sunt deschişi la discutarea propunerilor privind noi resurse proprii care ar reduce în mod eficient presiunea asupra bugetelor statelor membre. Aceste discuţii trebuie să fie legate de negocierile generale privind CFM. Orice noi resurse proprii trebuie să fie autentice, echitabile, simple şi neregresive. Eliminarea reducerilor legate de resursa proprie bazată pe VNB este o necesitate – nu există nicio justificare politică sau economică pentru reintroducerea lor în partea de venituri a bugetului UE. Valoarea adăugată a Pieţei Unice şi a UE în ansamblu, precum şi efectele de propagare ale bugetului UE, nu trebuie trecute cu vederea”, se arată în document.
Potrivit Declaraţiei comune, o schemă de rambursare mai graduală a Next Generation EU şi noi împrumuturi comune pentru sprijinirea împrumuturilor (cum ar fi Catalyst Europe) ar trebui luate în considerare ca opţiuni pentru finanţarea investiţiilor şi a bunurilor publice europene esenţiale pentru autonomia strategică pe termen lung, asigurându-se că CFM poate aborda în mod eficient provocările şi priorităţile în continuă evoluţie ale Uniunii.
„Prietenii Coeziunii sunt pregătiţi să contribuie constructiv la atingerea unui compromis echilibrat de care să beneficieze întreaga Uniune Europeană. Obiectivul nostru comun este de a obţine un buget modern, şi care să răspundă nevoilor specifice ale statelor membre şi ale regiunilor”, se încheie declaraţia.
Comunicatul președintelui Nicușor Dan: Solicităm ca alocările pentru politicile de coeziune și agricultură din viitorul buget să fie mai mari
România a inițiat Declarația comună a statelor din grupul Prietenii Coeziunii privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, alături de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria.
Prin acest demers comun, ne dorim ca viitorul buget să continue să finanțeze politici fundamentale pentru proiectul european: politica de coeziune și politica agricolă comună.
Aceste linii strategice sunt deja afectate de propunerile de reducere a finanțărilor, deși bugetul total propus al Uniunii este în creștere.
Sunt instrumentele prin care Uniunea susține investițiile care contează direct pentru oameni: infrastructură, agricultură, dezvoltarea comunităților, locuri de muncă și reducerea diferențelor dintre statele membre.
Solicităm ca alocările pentru aceste politici în viitorul buget să fie mai mari. Pentru România, fondurile europene rămân esențiale pentru modernizare și dezvoltare.
În același timp, Europa trebuie să răspundă noilor provocări legate de securitate, energie și competitivitate economică.
De aceea, susținem un buget european ambițios și echilibrat, care să răspundă atât noilor priorități, cât și politicilor care s-au dovedit de succes și care sunt esențiale pentru coeziune și prosperitate.
În privința competitivității, suntem de acord că resursele trebuie să aibă la bază un principiu al excelenței, dar acesta trebuie pus în practică astfel încât să genereze o îmbunătățire reală a competitivității economice în toată Uniunea, inclusiv la nivelul IMM-urilor.
România este pregătită să contribuie constructiv la viitoarea arhitectură bugetară a UE, care trebuie să fie echilibrată și să asigure dezvoltarea tuturor statelor membre, recunoscând atât provocările și obiectivele comune, cât și particularitățile fiecăruia dintre ele.
Mulțumesc tuturor liderilor europeni care susțin această inițiativă și cred, la fel ca România, că solidaritatea și coeziunea trebuie să rămână valori fundamentale ale Uniunii Europene.
Această Declarație va fi prezentată formal în cadrul reuniunii de astăzi a miniștrilor pentru afaceri europene, pentru a fi luată în considerare în dezbaterile de la următorul Consiliu European.
(Citește și: Revizuirea politicii de coeziune – România, 2,8 mld. euro pentru 4 din noile priorități europene, inclusiv competitivitate și tehnologii strategice)
****
Urmărește-ne pe Google News
