6 aprilie, 2026

România riscă să intre în recesiune în 2026 și să înregistreze creșteri semnificative ale inflației și deficitului bugetar dacă prețul petrolului va rămâne ridicat, avertizează un raport al S&P Global Ratings care analizează impactul unui șoc energetic asupra țărilor din Europa Centrală și de Est și Turcia.

Raportul acoperă șapte economii – Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Serbia și Turcia – cu un PIB combinat de aproximativ 4.000 miliarde de dolari. Țările analizate depind pentru 57% din consumul final de energie de hidrocarburi importate, ceea ce le face vulnerabile la fluctuațiile prețurilor petrolului și gazelor naturale.

Scenariul de bază: preț mediu al petrolului Brent de 80 USD/baril în 2026

În scenariul de bază, S&P estimează că prețul mediu al petrolului Brent va fi de 80 USD/baril în 2026, scăzând la 65 USD/baril în 2027, iar prețul gazelor naturale TTF North-West Europe va fi de 18 USD/million Btu, corespunzător a circa 53 euro/MWh. În aceste condiții, raportul arată că „efectul negativ asupra calității creditului suveran al țărilor CEE pare gestionabil”.

Pentru România (în imagine premierul Ilie Bolojan și reprezentanții agenției de rating), în scenariul de bază, S&P prognozează:

Inflație anuală: 7,3% în 2026, 4,5% în 2027 și 3,8% în 2028;
Deficit cont curent: 7% din PIB în 2026, 6% în 2027 și 5,7% în 2028;
Deficit bugetar general: 6,5% din PIB în 2026, 5,5% în 2027 și 4,5% în 2028;
Creștere economică reală: 0,2% în 2026, 2,7% în 2027 și 2,3% în 2028.

S&P notează că în acest scenariu „țările CEE beneficiază de o poziție mai puternică comparativ cu șocul energetic din 2022, datorită reducerii intensității energetice și diversificării fluxurilor de energie”.

Scenariul de stres: preț mediu al petrolului Brent de 130 USD/baril în 2026

În scenariul de stres, în care prețul Brent atinge 130 USD/baril în 2026 și 98 USD/baril în 2027, efectele pentru România sunt mult mai pronunțate.

Raportul estimează că economia României ar putea intra în recesiune, cu o contracție de 1% în 2026, urmată de creștere de 2,5% în 2027 și 2% în 2028. Inflația ar urca la 9% în 2026, apoi ar scădea la 6% și 4% în anii următori, în timp ce deficitul de cont curent ar ajunge la 8,2% din PIB în 2026, iar deficitul bugetar la 7,7%.

Raportul avertizează că „șocul termeni de schimb provocat de prețurile mai mari ale energiei va pune presiune pe pozițiile contului curent și pe lichiditatea în valută, inclusiv asupra rezervelor internaționale”. Totodată, S&P subliniază că România, deși relativ protejată de capacitatea internă de producție energetică, „creșterea prețurilor și veniturilor fiscale mai slabe ar putea diminua sprijinul politic pentru consolidarea fiscală”.

Vulnerabilități și comparații regionale

Raportul mai arată că statele cu consum intensiv de energie și dependent de importuri, precum Turcia, Ungaria și Slovacia, vor fi cele mai afectate.

În cazul României, mixul energetic diversificat și capacitatea de producție internă reduc, dar nu elimină, riscurile macroeconomice și fiscale.

„Efectele șocului energetic asupra ratingurilor suverane sunt non-liniare și depind de rezervele disponibile și de politicile implementate”, adaugă experții S&P. De asemenea, agenția subliniază că, în cazul unei creșteri extreme a prețului gazelor naturale aproape de vârful din 2022, „efectele negative asupra economiilor CEE și presiunile asupra ratingurilor ar fi mult mai ample.”

România are un rating suveran BBB- cu perspectivă negativă, plasând țara la o treaptă deasupra categoriei neinvestibile („junk”), indicând o vulnerabilitate moderată la șocurile externe, mai ales în sectoarele cu consum intensiv de energie.