BNR: Investițiile rămân singurul motor de creștere – avans foarte mic al consumului, afectat de inflație și de consolidarea fiscală

Rata anuală a inflației este așteptată să își prelungească scăderea lentă în primul trimestru din 2026, dar să consemneze ulterior o creștere mai pronunțată decât s-a anticipat anterior, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 17 februarie 2026, publicată de Banca Națională a României (BNR).
Având în vedere evoluția prețurilor, precum și impactul măsurilor de consolidare fiscală, conducerea BNR se așteaptă la o creștere modestă a consumului în acest an, investițiile fiind singurul motor de creștere rămas.

Membrii Consiliului de administrație au arătat că evaluările actuale indică o „înrăutățire a perspectivei inflației, mai cu seamă pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză”, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să ajungă la 9,8% în iunie 2026 și la 3,9% în decembrie 2026, urmând să coboare la 2,9% la finele anului 2027.

Potrivit documentului, inflația va reintra în intervalul țintei în trimestrul II 2027, „ceva mai târziu decât în prognoza precedentă”, și se va menține ulterior în jumătatea superioară a intervalului.

Evoluția recentă a inflației

Rata anuală a inflației s-a redus ușor în trimestrul IV 2025, la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie, însă pe ansamblul anului trecut a crescut cu 4,55 puncte procentuale. Membrii Consiliului au explicat că evoluția a fost determinată de efectele expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică la 1 iulie, precum și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor începând cu 1 august.

Scăderea din ultimul trimestru al anului a fost susținută de diminuarea prețurilor combustibililor și ale produselor LFO, însă rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească, până la 8,5% în decembrie, pe fondul dinamicii costurilor salariale, al anticipațiilor inflaționiste ridicate pe termen scurt și al influențelor indirecte ale scumpirii energiei și ale deprecierii leului.

Datele preliminare pentru ianuarie 2026 indică o reducere marginală a ratei anuale a inflației, la 9,62%, în condițiile în care ieftinirile din zona energiei și combustibililor au fost contrabalansate de accelerarea prețurilor administrate și ale produselor LFO.

Activitatea economică și cererea internă

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, Consiliul a remarcat că activitatea economică s-a contractat cu 0,1% în trimestrul III 2025 și cu 1,9% în trimestrul IV, iar dinamica anuală a PIB a încetinit la 0,1% în ultimele trei luni ale anului, de la 1,7% în trimestrul precedent. Pe ansamblul anului 2025, economia a crescut cu 0,6%, în încetinire de la 0,9% în 2024.

Potrivit minutei, scăderea din trimestrul IV a fost determinată în principal de diminuarea consumului privat, în timp ce exportul net a avut o contribuție ușor pozitivă. Deficitul comercial și-a accentuat contracția în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar ușor.

Pentru 2026, membrii Consiliului anticipează o creștere foarte modestă a consumului populației, afectat de inflația ridicată și de consolidarea fiscală, în timp ce formarea brută de capital fix va rămâne principalul motor al creșterii economice, susținută de atragerea fondurilor europene, inclusiv prin PNRR și instrumentul Next Generation EU.

Piața muncii și costurile salariale

Pe piața muncii, efectivul salariaților și-a întrerupt seria scăderilor lunare la mijlocul trimestrului IV 2025, iar rata șomajului BIM a înregistrat o mică scădere. Totuși, sondajele din ianuarie 2026 indică o slăbire a intențiilor de angajare și o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.

Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a încetinit considerabil descreșterea, iar costurile unitare cu forța de muncă au rămas la niveluri ridicate în industrie și servicii, alimentând presiuni inflaționiste. Membrii Consiliului au exprimat preocupări legate de impactul majorării salariului minim brut de la 1 iulie 2026 asupra costurilor firmelor.

Condiții financiare și creditare

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să scadă în ianuarie 2026, revenind la nivelurile din aprilie 2025, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au atins minime ale ultimelor 18 luni, pe fondul îmbunătățirii percepției investitorilor asupra riscului asociat economiei locale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a coborât la 6,2% în decembrie 2025, de la 9,7% în mai, reducerea fiind determinată integral de componenta în lei, în special de împrumuturile acordate societăților nefinanciare.

Riscuri și perspective

Membrii Consiliului au apreciat că riscurile la adresa inflației rămân înclinate în sens ascendent, în special pe fondul incertitudinilor legate de expirarea schemei de plafonare a prețului gazelor naturale pentru consumatorii casnici, de evoluția cotației petrolului și de tensiunile geopolitice și comerciale globale.

În același timp, s-a subliniat importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare pentru continuarea corecției deficitului bugetar și pentru reducerea vulnerabilităților externe, inclusiv a deficitului de cont curent.

„În ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară”, au apreciat în mod unanim membrii Consiliului.

Pe baza acestor aprecieri, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei aferente facilității de depozit la 5,50%, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

(Citește și: ”Video / Mugur Isărescu – între recesiunea tehnică de azi și ”prăbușirea” inflației la 3% din 2027. Graficele de ghidaj: Cum citește guvernatorul semnalele agențiilor de rating – Principalele declarații”)

***