Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi, la finalul vizitei de lucru de la Bruxelles, că a confirmat cu reprezentanții Comisiei Eurpene ținta de deficit bugetar de aproximativ 6% pe care România și-a propus-o pentru acest an și că țara noastră va respecta angajamentele asumate pentru corectarea traiectoriei de deficit.
Bolojan a anunțat de asemenea „un buget de investiții mare” pentru acest an, potrivit News.ro și Agerpres.ro.
”Am confirmat încă o dată cu comisarul pentru economie că România va urmări anul acesta o țintă de deficit care să se apropie de 6%, așa cum am anunțat, și că vom respecta angajamentele pe care ni le-am luat pentru a corecta traiectoria de deficit. Consider că, așa cum am constatat în aceste zile, când România a contractat împrumuturi cu dobânzi reduse față de anul trecut, aceasta este direcția pe care trebuie să o urmăm, în așa fel încât să ne reducem costul dobânzilor, să menținem absorbția de fonduri europene și să punem în practică măsurile de relaxare. Acestea au fost aspectele legate de discuția cu domnul Valdis Dombrovskis (comisarul european pentru economie)”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit prim-ministrului, 2026 va fi un vârf de investiții datorită fondurilor europene din PNRR, program care se va încheia la 31 august.
”Aici avem o componentă importantă, de aproximativ 10 miliarde de euro, din care parte grant – aproape 50% – și parte împrumut, pe care trebuie să îi absorbim. Va fi, deci, o presiune importantă să menținem atât o componentă de investiții mare, care să asigure finalizarea acestor proiecte, cât și continuarea lucrărilor din celelalte proiecte finanțate fie din alte axe pe fonduri europene, fie din bugetele naționale. În același timp, având un buget de investiții mare, acesta va fi foarte probabil peste 7%, din care 3,6 – 3,7% reprezintă proiectele prin PNRR”, a explicat Bolojan.
România încearcă recuperarea celor 231 mil. euro din PNRR ce privesc reforma pensiilor magistraților
Șeful guvernului a susținut la finalul vizitei sale o conferință de presă la sediul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. în care a mai declarat că în zilele următoare va fi promulgată legea privind reforma pensiilor magistraților, iar atunci Guvernul va comunica Comisiei Europene „practic îndeplinirea sută la sută a jalonului”.
„Speranța mea e că vom recupera cea mai mare parte din această sumă (de 231 milioane de euro)”, a spus Bolojan.
Acesta a amintit că Guvernul a promovat proiectul de act normativ până la termenul stabilit în PNRR, dar că acesta a fost întârziat de demersurile ulterioare făcute de cei care au contestat reforma.
Premierul s-a declarat optimist și că, din discuția cu președinta Comisiei Europene și cu echipa sa tehnică, poate spera că Comisia va adopta cea mai bună soluție.
Întâlnire cu Ursula von der Leyen – România va primi în martie decizia finală privind banii din cererile de plată 3 și 4
Premierul s-a întâlnit joi la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Cei doi oficiali au discutat despre reforme, bugetul României și investiții, iar prim-ministrul a prezentat stadiul implementării PNRR, cu accent asupra îndeplinirii jaloanelor referitoare la reforma pensiilor magistraților și la procesul de decarbonizare. Cei doi oficiali au convenit că la nivelul Comisiei Europene vor fi analizate solicitările României, în vederea adoptării deciziei finale privind cererile de plată 3 și 4, urmând să se transmită un răspuns, în prima parte a lunii martie.
Potrivit premierului, România va formula către Comisie noi propuneri legate de măsurile pe care autoritățile de la București trebuie să le adopte cu privire la decarbonizare și la reducerea producției de energie pe bază de cărbune, în condițiile în care jalonul privind decarbonizarea, asumat prin PNRR, nu a fost îndeplinit.
În același timp, șefa Comisiei Europene a scos în evidență rolul României la Mării Negre și sprijinul țării noastre pentru Republica Moldova și Ucraina ca motive pentru creșterea ajutorului financiar destinat regiunii estice a UE.
De jalonul privind decarbonizarea depinde cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,5 mld. euro
Acesta a mai arătat că aceste propuneri vor fi formulate în condițiile în care autoritățile trebuie să se asigure că, luând deciziile legate de decarbonizare, nu este pusă în pericol asigurarea energiei electrice necesare pentru consumul intern.
Jalonul prevedea realizarea de schimbări importante în zona de producție de energie, prin renunțarea la producția bazată pe cărbune, fără ca România să își scadă capacitatea de producție de energie la nivel de țară.
De notat totuși că România și-a atins țintele de decarbonizare asumate prin Tratatul de la Paris.
În același timp, conform Guvernului, președinta Comisiei Europene a apreciat reformele adoptate România și faptul că România se menține pe traiectoria asumată privind reducerea deficitului bugetar
”Suntem deciși să folosim eficient fondurile UE pentru a relansa creșterea economică”, a declarat premierul Bolojan.
Participare la lansarea EastInvest, noua facilitate de finanțare a statelor estice
Totodată, premierul a participat la lansarea programului EastInvest, un mecanism de finanțare dedicat regiunilor de frontieră estice, care reunește Grupul BEI, instituții financiare internaționale, precum și bănci naționale și regionale de promovare din statele membre vizate.
Bolojan a mulțumit Comisiei și Ursulei von der Leyen pentru demers și pentru faptul că se vine cu ”propuneri concrete menite să sprijine dezvoltarea și reziliența economică a regiunilor din estul Uniunii”.
”Instrumentele și politicile europene, de la SAFE la politica de coeziune sau la viitorul fond de competitivitate, trebuie să contribuie la transformarea frontierei estice într-un spațiu mai sigur, mai puternic și mai prosper. Dacă această frontieră este sigură, întreaga Europă este mai sigură. Reziliența frontierelor noastre înseamnă atât securitate, cât și regiuni puternice și atractive din punct de vedere economic. Fiind vecine cu noile state candidate, țările noastre pot deveni modele pentru dezvoltarea acestora. Acest obiectiv se realizează prin investiții în infrastructură – transport, energie, digitalizare – care să lege nordul de sud și să conecteze România cu Republica Moldova și Ucraina, sprijinind parcursul lor european, dar și prin crearea de noi oportunități de afaceri”, a transmis premierul în alocuțiunea sa.
Participarea României la platforma EastInvest se va face prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare, iar această participare va permite utilizarea unor instrumente financiare de tip împrumuturi combinate cu granturi, destinate companiilor și cofinanțate din programele politicii de coeziune. Totodată, deoarece va oferi sprijin pentru primării, consilii județene și companii, prin acces la consultanță și finanțare.
Ursula von der Leyen: România, Estonia, Letonia și Lituania sunt exemple de angajament privind creșterea investițiilor în apărare
Șefa Comisiei a declarat în cadrul aceluiași eveniment că România, Estonia, Letonia și Lituania dau un mare exemplu de angajament în ceea ce privește creșterea impresionantă a investițiilor în apărare și în mobilitatea militară, iar măsurile luate pentru a îmbunătăți securitatea contribuie și la creșterea competitivității noastre în această regiune.
”În urmă cu patru ani, (președintele rus, Vladimir) Putin a ordonat tancurilor lui să intre în Ucraina și, cu invazia ilegală a Rusiei, lumea s-a schimbat peste noapte. A fost o alarmă de trezire pentru întreaga Europă, dar cel mai mare impact a fost simțit de-a lungul frontierelor noastre estice. Și datorăm o imensă recunoștință acestei regiuni, întrucât comunitățile de la granița de pe flancul nostru estic ajută la menținerea Europei în siguranță. De la începutul războiului, am fost de partea comunităților de la frontiera estică, dar astăzi mai facem un pas către consolidarea regiunii noastre frontaliere”, a spus șefa executivului UE în intervenția sa.
Președinta CE a pus accentul pe trei priorități – consolidarea securității și a apărării, deblocarea de noi investiții masive pentru stimularea creșterii economice și valorificarea potențialului și punctelor forte ale localităților frontaliere.
Ea a amintit de inițiativa Eastern Flank Watch și cea de apărare contra dronelor, care vor ajuta la securizarea în mod special a regiunilor de la frontiera estică a UE.
”În plus, investim miliarde în mobilitatea militară din regiunea frontalieră. Așadar, dacă este necesar, trupe și echipament pot fi desfășurate mai rapid”, a explicat șefa executivului comunitar.
La evenimentul găzduit de Comisia Europeană au mai fost prezenți, printre alții, președinta Băncii Europene de Investiții (BEI), Nadia Calvino, Kristen Michal (Estonia), Inga Ruginiene (Lituania) și Evika Silina (Letonia) și reprezentanți ai Bulgariei, Finlandei, Poloniei, Slovaciei și Ungariei.
Întâlnire și cu comisarul român. Discuții pe spitalele finanțate cu bani europeni și care trebuie să fie gata până la sfârșit de an
Premierul s-a întâlnit și cu vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, întâlnire în cadrul căreia au fost abordate și aspecte din domeniul politicilor sociale. În acest sens, au fost explorate oportunități pentru atragerea de fonduri din Fondul Social European Plus (FSE+).
De asemenea, premierul a precizat că, săptămâna viitoare, Executivul își propune finalizarea discuțiilor privind bugetul național, în contextul dezbaterilor mai ample privind viitorul cadru bugetar.
Premierul a mai discutat cu Roxana Mînzatu subiecte legate de finanțarea spitalelor din bani europeni.
”Cu doamna vicepreședinte Mânzatu, în primul rând am discutat despre portofoliile care țin și proiectele care țin de responsabilitatea dânsei, despre finanțarea prin Fondul Social European și i-am mulțumit pentru sprijinul pe care ni l-a acordat. Așa cum știți, din acest fond, pe componenta de asistență medicală, sunt cofinanțate spitalele pe care România le are în investiții, cele care nu sunt în PNRR, și în zilele următoare se vor finaliza toate documentațiile în aşa fel încât să se poată asigura fluxul de plăți pentru ca aceste spitale să fie terminate în cursul acestui an”, a declarat Bolojan.
Premierul a mai afirmat că două dintre prioritățile Guvernului în cadrul PNRR sunt legate de centre sociale pentru comunitățile defavorizate și recalificarea forței de muncă.
(Citește și: Premierul Ilie Bolojan, vizită la Bruxelles săptămâna viitoare. Se va întâlni cu șefa Comisiei – discuții pe PNRR și noua facilitate de investiții EastInvest)
(Citește și: Decizia CCR: Reforma pensiilor speciale în Justiție este constituțională. Încep demersurile de recuperare a banilor din jalonul PNRR aferent)
***
Urmărește-ne pe Google News
