România a adoptat, alături de Albania, Bulgaria, Italia și Macedonia de Nord, Declarația Ministerială de la Tirana la reuniunea privind Coridorul VIII, important pentru mobilitatea militară, a anunțat luni Ministerul Afacerilor Externe.
Prin acest document, cele cinci state reiterează importanța politică, economică și strategică a proiectului, care își propune să remedieze deficiențele de conectivitate în Europa de Sud-Est.
Importanța Mării Negre și a Balcanilor, subliniată în document
Declarația subliniază importanța Mării Negre și a Balcanilor de Vest ca zone economice importante cu potențial semnificativ de dezvoltare suplimentară.
Coridorul VIII joacă un rol cheie în acest sens, prin facilitarea fluxurilor comerciale și îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare regionale și europene. Atât sectorul privat cât și comunitățile locale au de beneficiat din dezvoltarea Coridorului care creștere reziliența economiilor regionale și generează oportunități de investiții, subliniază MAE.
De asemenea, Coridorul VIII îmbunătățește mobilitatea militară, contribuind la eforturile de consolidare a Flancului Estic și la cooperarea NATO – UE.
Cele cinci state s-au angajat să valorifice instrumentele financiare dedicate ale Uniunii Europene pentru transformarea acestui proiect într-o axă europeană de securitate și prosperitate.
„Participarea României la această reuniune se adaugă celorlalte eforturi susținute ale țării noastre de a consolida securitatea pe Flancul Estic și de a crește prosperitatea națională și locală prin dezvoltarea de proiecte de interes strategic”, arată Ministerul de Externe.
România s-a alăturat proiectului abia în 2024, 2 ani după declanșarea războiului din Ucraina, când mobilitatea militară pe acest coridor a devenit prioritară
Ideea unui astfel de proiect datează din primii ani după 1990, dar situația geo-politică a amânat concretizarea acestuia.
În forma inițială, de dinaintea invadării Ucrainei de către Rusia, erau doar patru țări implicate. România s-a alăturat abia în octombrie 2024, când a trimis
În contextul ultimilor doi ani (2024-2026), Coridorul VIII a încetat să mai fie doar un proiect „pe hârtie” despre transport de marfă și a devenit o prioritate absolută de securitate națională și NATO.
Într-adevăr, acum vorbim despre 5 țări partenere oficiale: Italia, Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria și România.
Iată cele mai noi detalii (la zi, februarie 2026) despre implicarea României și accentul pe mobilitatea militară:
1. România: Al cincilea pilon al Coridorului VIII
Deși istoric Coridorul VIII se termina în porturile bulgărești (Varna/Burgas), în octombrie 2024, România a semnat, oficial scrisoarea de intenție pentru aderarea la acest coridor de mobilitate militară, la Bruxelles, în marginea Reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO, documentul de aderare a României la Scrisoarea de Intenție privind Coridorul Pan-European de Mobilitate Militară VIII, alături de Albania, Bulgaria, Italia și Macedonia de Nord.
România a fost „forțată” să participe, întrucât funcționează ca un „nod de conexiune” între Coridorul VIII (Est-Vest) și Coridorul Vertical (Nord-Sud, spre Grecia).
Proiectul presupune interconectarea portului Constanța cu porturile Varna și Burgas prin proiecte de infrastructură „dual-use” (civil-militar), de unde se merge spre Italia.
Scopul este ca trupele NATO care debarcă în porturile italiene (Bari/Brindisi) să poată traversa rapid Balcanii și să ajungă pe flancul estic, inclusiv la bazele din România (cum este Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu).
Coridoarele de mobilitate militară armonizate vizează crearea unei rețele de rute principale menite să simplifice și să accelereze deplasarea forțelor militare, a echipamentelor și a materialelor, atât pe timp de pace, cât și în situații de criză sau de conflict.
Prin reducerea obstacolelor birocratice și armonizarea reglementărilor și a infrastructurii, acestea vor permite desfășurarea rapidă și eficientă a forțelor, contribuind la o capacitate de răspuns promptă și la consolidarea securității colective.
(Citește și: Video / Președintele Nicușor Dan, la NATO Industry-Forum – a făcut apel la industria militară și a cerut ”mobilitate militară de la Marea Baltică la Marea Neagră”)
****
Urmărește-ne pe Google News
