Aproximativ 22% din cetățenii a cinci țări europene, printre care se numără și România, cred că, în anumite circumstanțe, o dictatură este mai bună decât democrația. În același timp, un sfert dintre europeni sunt dispuși să acorde unui lider puternic puteri extraordinare, chiar și cu prețul limitării procedurilor democratice, conform unui studiu citat de RBC-Ukraine.
Unde a fost realizat sondajul
Studiul a fost efectuat de Institutul AboutPeople, pentru centrul de analiză Progressive Lab. Sondajul s-a desfășurat în perioada 25 noiembrie – 16 decembrie 2025, în următoarele cinci țări:
- Grecia;
- Franța;
- Suedia;
- Regatul Unit;
- România.
Sociologii subliniază că majoritatea cetățenilor susțin în continuare democrația ca principiu fundamental, dar un număr tot mai mare de persoane sunt frustrate de modul în care aceasta funcționează în practică.
Nemulțumirea față de democrație
Potrivit sondajului, nivelul de nemulțumire față de modul în care funcționează democrația variază semnificativ de la o țară la alta:
- Grecia – 76% dintre respondenți au declarat că sistemul nu funcționează corespunzător;
- Franța – 68%;
- România – 66%;
- Regatul Unit – 42%;
- Suedia – 32%.
Astfel, țările din sudul și estul Europei prezintă niveluri mult mai ridicate de frustrare comparativ cu cele din nord.
Analiștii explică acest lucru printr-o combinație de dificultăți economice, inflația ridicată din ultimii ani, criza migrației, scăderea încrederii în partidele tradiționale și o oboseală generală cauzată de instabilitatea politică.
Înclinația către o „mână puternică”
O secțiune separată a studiului a examinat atitudinile față de instrumentele autoritare de guvernare.
Douăzeci și șase la sută dintre respondenți au fost de acord cu afirmația că unui lider eficient și capabil i s-ar putea acorda puteri dictatoriale temporare pentru a gestiona situațiile de criză – chiar dacă acest lucru ar însemna slăbirea supravegherii parlamentare și limitarea procedurilor democratice.
Interesant este faptul că respondenții mai tineri și persoanele cu studii superioare din anumite țări au prezentat niveluri neașteptat de ridicate de toleranță față de acest model.
De ce crește scepticismul
Experți intervievați de Politico indică mai mulți factori cheie:
- Senzația că guvernele nu sunt capabile să răspundă rapid la crize;
- Inegalitatea socială în creștere;
- Polarizarea informațională și răspândirea dezinformării;
- Pierderea încrederii în elitele politice.
În același timp, studiul subliniază că, și printre cei care văd avantaje într-o abordare autoritară, majoritatea nu susține pe deplin abandonarea alegerilor sau eliminarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Mai degrabă, există o cerere pentru eficiență și luarea unor decizii dure.
Semnal de alarmă pentru Europa
Autorii studiului consideră că rezultatele ar trebui să servească drept un avertisment serios pentru guvernele europene.
Prăpastia dintre sprijinul formal pentru valorile democratice și dezamăgirea practică privind implementarea lor poate crea un teren fertil pentru ascensiunea forțelor politice populiste și radicale.
În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, al provocărilor continue de securitate și al turbulențelor economice, încrederea în instituțiile democratice devine una dintre problemele cheie pentru viitorul Europei.
(Citește și: Istoria din manualele de istorie: Tinerii născuți după 1989 învață la școală despre comunism și legionari abia de la 14 ani, dar au acces la TikTok și internet de la cel puțin 8 ani)
****
Urmărește-ne pe Google News
