Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) este așteptat să decidă la ședința de marți de politică monetară menținerea ratei dobânzii, în conformitate așteptările analiștilor, la 6,50%, nivel stabilit la mijlocul anului 2024.
Analiștii BCR consideră că BNR are mai mult spațiu să semnaleze reluarea ciclului de scădere a dobânzilor în următoarele 2 trimestre, posibil chiar din luna mai, în condițiile în care inflația este așteptată să scadă puternic din vară, economia este în stagnare și cu risc de accentuare a evoluției slabe, iar dobânzile suverane și dobânzile de piață ROBOR au scăzut deja mai semnificativ.
Erste: Consolidarea fiscală și-a lăsat urmele în economie – creșterea anuală a PIB a fost de doar +0,1% în T42025, inflația aproape de 10%. Prima reducere a dobânzilor e încă în aer
Această ședință a BNR este mai importantă la nivel de semnale pentru că după ea guvernatorul Mugur Isăresc va prezenta raportul bancii centrale asupra inflației și va publica cifrele actualizate privind previziunile sale.
Dobânda-cheie este la 6,50% de mai bine de 1 an și jumătate și guvernatorul BNR Mugur Isărescu a indicat încă din august către ținerea pe loc a dobânzilor prin puseul inflaționist actual, provocat de majorarea de la 1 august a TVA și a accizelor și a taxării capitalului, care s-a făcut efectiv de la 1 ianuarie 2026.
Inflația a rămas la o rată anuală apropiată de 2 cifre în ianuarie (9,6% față de 9,3% estimările analiștilor), după majorările de prețuri prilejuite de majorarea taxării și a costului serviciilor publice de la 1 ianuarie 2026.
Analist: BNR va adopta o abordare mai orientată spre viitor, în loc să aștepte date întârziate privind inflația
În acest context, BCR și-a majorat prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 4,4% an/an, de la 3,7% anterior.
”Ajustarea reflectă în principal o perspectivă externă actualizată și includerea celor mai recente evoluții ale prețurilor internaționale la mărfuri. În contextul discuțiilor privind prelungirea plafonării prețurilor la gaze naturale până în 2027, riscurile de creștere (a prețuirlor) provenite din prețurile reglementate par atenuate. Plafonul aplicat adaosurilor comerciale pentru unele alimente de bază ar putea fi, de asemenea, prelungit și eventual corelat cu anumite praguri de inflație. Totuși, dacă acest plafon expiră la finalul lunii martie, așa cum este prevăzut în prezent, ar putea introduce riscuri suplimentare de creștere a inflației. Pentru finalul anului 2027 estimăm o inflație de 4,5% an/an, după includerea impactului ETS2 în scenariul de bază, care adaugă aproximativ 0,8–0,9 puncte procentuale”, arată Vlad Ioniță, economist Erste/BCR, într-o notă de analiză.
BCR continuă să anticipeze prima reducere a dobânzii în mai 2026, ”având în vedere că recentele creșteri ale inflației sunt în principal determinate de factori de ofertă și de măsurile de consolidare fiscală”.
”Începând din acel moment, estimăm o relaxare cumulată de 125 puncte de bază până la finalul anului, ceea ce ar aduce rata de politică monetară la 5,25%. Scăderea salariilor reale, slăbirea pieței muncii, nivelul redus al încrederii consumatorilor — sub cel din perioada primului lockdown Covid — și creșterea economică sub potențial din ultimii ani, care a inclus două episoade de recesiune tehnică, susțin începutul ciclului de relaxare monetară în mai. Estimăm rata reală neutră pe termen lung la aproximativ 1,75%. În aceste condiții, cu o politică fiscală ce are un efect dezinflaționist, vedem un spațiu limitat pentru ca BNR să amâne reducerea dobânzilor până la eliminarea efectului statistic al taxelor indirecte asupra inflației”, mai arată analistul Erste/BCR.
BNR va aproba marți un nou raport trimestrial asupra inflației. Dobânzile vor fi reduse scădea din august, dacă nu din luna mai
Astfel, BNR este așteptată să adopte o abordare ”mai orientată spre viitor, în loc să reacționeze la datele întârziate privind inflația, și ar putea acționa înainte de scăderea accentuată a inflației anuale așteptată în iulie–august”.
Ioniță punctează că orice scădere a dobânzilor se duce mai greu în creditarea populației ”iar standardele de creditare pentru ipoteci s-au înăsprit în ultimele trimestre”, ceea ce ar putea justifica un semnal timpuriu de scădere a dobânzilor.
”Totuși, dinamica inflației rămâne principalul determinant al perspectivelor dobânzilor, iar BNR va avea probabil nevoie de o convingere puternică privind caracterul ireversibil al procesului de dezinflație înainte de a începe reducerea dobânzilor. Dacă banca centrală adoptă o abordare mai prudentă, Raportul asupra inflației din august ar putea reprezenta următoarea oportunitate pentru inițierea ciclului de relaxare monetară”, mai arată Vlad Ioniță.
ING anticipează o inflație de 4,5% la final de an. De când va scădea BNR dobânzile
În același timp, analiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Poșea prognozează o inflație la sfârșitul anului de +4,5%, cu o medie de +7,3% pentru întregul an.
În ceea ce privește de deciziile BNR, cei doi economiști spun că se așteaptă ca banca centrală să adopte un ton mai pozitiv scăderilor de dobânzi din această săptămână.
”Deși nu anticipăm o reducere imediată a dobânzii, comunicarea BNR care va însoți Raportul asupra inflației din februarie ar putea pregăti terenul pentru un viitor ciclu de relaxare monetară. Scenariul nostru de bază rămâne o primă reducere a dobânzii cu 25 puncte de bază în luna mai și un total de 100 puncte de bază reduceri ale dobânzii în 2026”, arată cei doi economiști ING.
Amintim că guvernatorul BNR Mugur Isărescu a evidențiat scăderea ROBOR la ultima lui conferință de presă, din noiembrie, ocazionată de prezentarea raportului trimestrial asupra inflației. Isărescu a spus atunci că singurul lucru care susține o eventuală scădere a dobânzilor de către banca centrală este intrarea ROBOR nivelul ratei de politică monetară.
”Noi, până în prezent, nu avem decât un singur element care ne-ar putea pune pe masa discuțiilor, în viitor, o eventuală reducere a ratei de politică monetară, și anume faptul că ROBOR-ul a coborât sub rata de politică monetară. Este un semnal bun”, a afirmat atunci Isărescu.
De atunci și până acum ROBOR la 3 luni a scăzut la nivelul de dinaintea crizei electorale de anul trecut, iar o serie mai largă de indicatori economici s-au deteriorat.
(Citește și: ”Semnele stabilizării – Investitorii fac coadă să cumpere titluri de stat în lei: ianuarie, cea mai bună lună la finanțarea internă din ultimii 2 ani și jumătate – Dobânda pe 10 ani, la minimul ultimelor 18 luni”)
(Citește și: ”Lichiditatea din sistemul bancar face un nou salt și împinge ROBOR în jos – Piața băltește de bani. Muntele de bani din bănci va mai crește în 2026, an record pentru plățile în contul datoriei publice”)
***
Urmărește-ne pe Google News
