CCR amână pentru a cincea oară decizia privind Reforma pensiilor magistraților. Motivul: cererea Curții Supreme de sesizare a CJUE

Deși toți cei nouă judecători constituționali au fost prezenți la ședința de miercuri, CCR a amânat pentru a cincea oară discutarea reformei pensiilor magistraților și a stabilit noul termen pentru 18 februarie. Motivul noii amânări este solicitarea Curții Supreme ca CCR să se adreseze Curții de Justiție a UE (CJUE), pentru a clarifica suspiciunile de încălcare a legislației comunitare, conform unui comunicat al CCR.

Comunicatul de presă al CCR:

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026.”

O nouă tergiversare a dosarului, dacă CCR cere lămuriri din partea CJUE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră că legea privind pensiile magistraţilor este susceptibilă a încălca dreptul UE, acesta fiind motivul pentru care a solicitat CCR sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

”Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat Curţii Constituţionale a României o solicitare de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilităţii măsurilor naţionale analizate cu exigenţele stabilite de dreptul Uniunii Europene şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispoziţiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor”, a transmis, marţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.

Dacă CCR se va adresa CJUE, decizia pe modificările aduse regimului pensiilor magistraților se va amâna cu cel puțin câteva luni și până la peste doi ani.

Ministrul Dragoș Pîslaru: Vorbim de 231 milioane de euro şi de ideea de dreptate în România

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru, a declarat, chiar înainte de noua amânare de la CCR, că România se află în ceasul al 13-lea în ceea ce privește riscul pierderii a 231 de milioane de euro aferentă jalonului 215 din PNRR, referitor la reforma pensiilor magistraţilor.

Aceşti bani ar putea fi folosiţi pentru cumpărarea a 2.000 de ambulanţe noi, pentru construirea a 100 de şcoli şi pentru realizarea a 50 de kilometri de autostradă.

„Ştiţi vorba aia: „Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă”? În cazul de faţă e vorba de 231 milioane de Euro şi de ideea de dreptate în România. După ani de zile în care dezechilibrele din bugetul de pensii publice au fost în creştere, după recomandări de ţară succesive din partea Comisiei Europene, România şi-a asumat, prin PNRR, reforma pensiilor speciale. Se întâmpla în noiembrie 2021, cu mai bine de 4 ani şi jumătate în urmă”, afirmă Dragoş Pîslaru într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Pîslaru a explicat că reforma pensiilor speciale se referă la necesitatea ca România să aibă, „în sfârşit, un sistem de pensii echitabil pentru toată lumea, fără categorii privilegiate”. „Adică pensia pe care o primeşti să reflecte anii pe care i-ai muncit, iar această regulă să fie aplicabilă tuturor românilor. Şi bugetul ţării să fie echilibrat. Din noiembrie 2021 niciun guvern n-a catadicsit să se preocupe serios şi fără artificii de această problemă. S-a încercat inclusiv mimarea reformei prin introducerea de cai troieni în proiecte legislative, care să garanteze că acestea vor pica testul de constutuţionalitate (aşa cum a fost cazul supraimpozitării unei singure categorii de pensii). Ilie Bolojan a fost primul prim-ministru care a făcut paşi concreţi şi clari în această direcţie”, a mai spus ministrul Pîslaru.

El a adăugat că Guvernul a a făcut „absolut toate demersurile legale” pentru ca reforma pensiilor magistraţilor să se întâmple, încă din vara anului trecut, când a fost învestit în funcţie.

„Guvernul a refăcut procedura şi l-a retrimis (proiectul – n.red.) spre aprobare în zilele în care data limită de 28 noiembrie tocmai expira. Au urmat patru amânări succesive ale Curţii Constituţionale, patru prevalări de la o decizie finală, ba argumentând că n-au suficiente date, ba prin fuga de la şedinţele de plen a judecătorilor numiţi politic de PSD. Astăzi este ceasul al treisprezecelea: ziua în care CCR poate să decidă dacă România îşi ia sau nu adio, definitiv, de la 231 milioane de euro, bani nerambursabili cu care am fi putut finanţa şcoli, spitale sau autostrăzi”, spune Dragoș Pîslaru în finalul mesajului.

Care este miza magistraților, de ce opun o rezistență acerbă la această reformă

• Legea prevede că pensia nu poate depăși 70% din media indemnizațiilor nete din ultimele luni, adică o pierdere față de actualul cuantum, care ajunge și la echivalentul mediei.

• Creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani este văzută ca o măsură brutală. Magistrații susțin că natura profesiei (stres, incompatibilități totale) nu permite o activitate atât de îndelungată fără a afecta calitatea actului de justiție.

• Un argument forte în dosar este că legea îi lovește doar pe magistrați, în timp ce pensiile militarilor sau ale polițiștilor au rămas cu reguli mult mai blânde. ÎCCJ invocă o încălcare a principiului egalității în fața legii.

Concediul de parternitate ce ar fi putut duce la reluarea, de la zero, a discuțiilor de la CCR

Judecătorul Gheorghe Stan, care își luase 10 zile de concediu paternal, motiv ce a fost considerat ca bază pentru o nouă amânare. acesta a participat la ședință.

În lipsa acestuia, o parte din experți au susținut că nu se poate lua o decizie pe legea de modificare a pensiilor magistraților. Dacă Gheorghe Stan rămânea în concediu, CCR ar fi fost obligată să reia dezbaterile de la zero, conform Regulamentului CCR.

Dacă lipsește un membru al completului inițial, nu poți doar să „votezi” fără el. Trebuie să repornești tot procesul de citire a actelor, audiere a părților și analiză, pentru ca noul complet (de opt sau de nouă, cu un eventual înlocuitor, deși înlocuirea e aproape imposibilă) să fie legal constituit.

Fostul judecător CCR Tudorel Toader a explicat pentru Digi24, că lipsa acestuia nu ar fi fost un impediment, pentru că stadiul dosarului nu este nici măcar în faza dezbaterilor.

„Chestiunea sensibilă este ce înseamnă că instanța a dezbătut și ce înseamnă instanța a intrat în deliberări. CCR încă este în dezbatere (…), după ce fiecare judecător își expune punctul de vedere cu privire la constituționalitatea legii, se supune la vot, ori nu s-a ajuns în stadiul acela. Absența judecătorului Stan nu afectează judecata de mâine a Curții”, a explicat fostul judecător CCR Tudorel Toader.

Mai mult, s-au formulat și alte cereri, astfel încât sigur nu s-a intrat în stadiul dezbaterilor, mai spune Tudorel Toader, și CCR va intra în dezbatere pe tema pensiilor speciale doar în momentul în care va considera dosarul „complet”.  „Astfel spus, din moment ce sunt formulate alte solicitări, încă nu s-a întrat in dezbateri”.

(Citește și: O nouă mutare ce ar putea întârzia decizia CCR privind pensiile magistraților: ICCJ cere sesizarea CJUE, care să verifice dacă proiectul ar încălca legislația Uniunii)

****