Curtea Supremă acuză ”presiuni indirecte” asupra CCR, după scrisoarea premierului privind pensiile magistraților și PNRR. Guvernul: ”Adevărul nu poate fi o formă de presiune”

”Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”, susține Lia Savonea, președinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), într-un comunicat transmis în numele Curții Supreme.

”Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, susţine Savonea.

Reamintim că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintei CCR, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care precizează că executivul european consideră neîndeplinit Jalonul 215 din PNRR (cel privind reforma pensiilor magistraților), având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.

Obiecțiile ICCJ

• ”În exercitarea atribuţiilor constituţionale ce revin Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în considerarea rolului fundamental al justiţiei într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă faţă de conţinutul şi semnificaţia scrisorii pe care aţi adresat-o preşedintei Curţii Constituţionale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.

• Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituţionalităţii proiectului de lege privind pensiile magistraţilor ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este, ”din punct de vedere juridic, inexact”. ”Condiţionalităţile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislaţia adoptată anterior, iar legătura directă şi exclusivă dintre sumele invocate şi proiectul de lege supus controlului de constituţionalitate nu este susţinută de cadrul normativ european aplicabil. Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară”.

• Invocarea art. 148 din Constituţie nu poate justifica ”exercitarea unor presiuni, fie ele şi indirecte, asupra unei autorităţi jurisdicţionale”. ”Independenţa justiţiei nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condiţiile esenţiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale riscă să aducă prejudicii grave credibilităţii instituţiilor statului şi încrederii publice în funcţionarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitaţia de a reafirma public ataşamentul Guvernului faţă de principiul independenţei justiţiei şi de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerinţă în activitatea autorităţilor jurisdicţionale”, conchide preşedintele ICCJ.

Guvernul respinge acuzația de ingerință și invocă un demers al ICCJ pe care-l consideră similar

Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a transmis, vineri, că premierul nu a cerut un anumit verdict și nu a formulat avertismente, ci a prezentat „o situație de fapt”.

„Premierul nu a făcut niciun fel de presiuni asupra CCR, nu a formulat avertismente, cu atât mai puțin nu a cerut un anumit verdict. A prezentat o situație de fapt, plecând de la principiul că o instanță trebuie să fie pe deplin informată atunci când formulează o decizie”, a declarat Dogioiu.

Ea a amintit un demers similar a fost făcut anterior pe care-l consideră similar: expertiza privind evoluția pensiilor magistraților, transmisă CCR de președinta ICCJ, în cadrul sesizării de neconstituționalitate.

„Este ceea ce a considerat necesar și doamna Lia Savonea când a trimis CCR o expertiză privind perspectiva evoluției pensiilor magistraților, extrem de discutabilă sub aspectul acurateții, însă”, a mai spus purtătoarea de cuvânt a Guvernului.

„Nu intră în preocupările premierului interpretarea doamnei Lia Savonea privind cauzele neîndeplinirii unui jalon PNRR mai ales când ele contravin interpretării oficiale a Comisiei Europene. Așadar desigur că CCR este suverană în privința deciziei, însă ea trebuie pe deplin informată. Adevărul nu poate să constituie nici o formă de presiune, nici o ingerință”, a mai adăugat Ioana Dogioiu.

Scrisoarea referitoare la cele 231 milioane de euro ce depind de reforma pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan a transmis preşedintei Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor, contestată de ICCJ şi asupra căreia Curtea urmează să se pronunţe în 11 februarie, în care o informează că, pe baza informaţiilor actuale, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.

„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, precizează prim-ministrul în scrisoare.

(Citește și: Scrisoarea premierului către președinta CCR: Comisia consideră neîndeplinit Jalonul 215 din PNRR, România pierde 231 mil. euro)

****