5 februarie, 2026

Şantierul Naval de la Mangalia – 2 Mai poate fi salvat doar dacă în perioada următoare va produce navele prevăzute în programul SAFE și Armata va contribui prin nişte comenzi pe care să le plătească, consideră ministrul MApN, Radu Miruță.

Întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, despre afirmaţia conform căreia este o prioritate ca Şantierul Naval Mangalia să fie salvat şi se poate face acest lucru dacă navele de patrulare aflate în programul SAFE vor fi construite acolo., minsitrul a răspuns: ”Este metoda de salvare a şantierului de la Mangalia-2 Mai”.

El a fost întrebat dacă exclude varianta ca acele nave să fie realizate la şantierul naval Damen de la Galaţi. 


”Eu vă spun foarte asumat că, dacă aş avea o putere unică în ţara asta, nici n-aş sta pe gânduri despre metode legale prin care să pot să salvez un şantier strategic. Vă spun cu informaţiile de la Ministerul Economiei trecute prin mintea mea că Şantierul Naval de la Mangalia-2 Mai poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave. Pentru ca să poţi produce astfel de nave, prima oară trebuie existe o comandă şi cineva care să le plătească. Şi ăsta este, dacă vreţi, aranjamentul pe care l-am identificat, ca Armata Română să contribuie la salvarea şantierului prin nişte comenzi pe care Armata Română să le plătească”, a explicat ministrul Apărării. 

Despre situația și potențialul șantierului

  • ”Şantierul acela are astăzi o valoare de lichidare de 85 de milioane şi are o datorie, în dispută, ce e drept, încă, de 162 de milioane, cred că a mai crescut, că în fiecare lună creşte. Ceva ce valorează 85 nu va putea fi cumpărat cu 85, că datoria e de 162. Mi-am dat seama că, doar jucând cu aceşti doi parametri, şantierul ăla va muri. Atunci am încercat să bag într-o cutie mai mare, într-un pachet mai mare ceva, astfel încât 162 minus 85 să fie compensat de o comandă care să facă interesant întreg pachetul. E cel mai mare şantier naval din ţările membre ale Uniunii Europene. Este un şantier la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO, care are o capacitate fantastică şi pentru care România în al 12-lea ceas ar face o mare greşeală dacă ar greşi din nou. Pentru că s-a ajuns în situaţia asta, 85 mai mic decât 162, pentru că România s-a lăsat să-i fie jumulită pielea de pe ea, aplaudând când alţii făceau asta”, a spus ministrul Miruță.

  • El a recunoscut că-și doreşte ca şantierul să rămână la statul român şi să producă acolo comenzi pentru Armata Română: ”E momentul ca lucrurile astea să fie oprite, da, e un context greu că, dacă îmi spuneaţi că valorează 162 şi datoria era 85, probabil că s-ar fi găsit mult mai repede cineva. Noi vrem să rămână la statul român, vrem ca acolo să se modernizeze, vrem ca acolo să se producă comenzi pentru Armata Română. Este trist ca în aceeaşi ţară să vorbim despre nişte comenzi pe sume mari de bani care să nu poată fi executate de latura cealaltă a aceleiaşi ţări, şi anume industria naţională de apărare. Pentru că, an după an, a fost doar un instrument şi un mecanism prin care de ţara asta și-a bătut joc în timp ce vedeam o vânzare, puneam o burtieră acolo că a venit nu ştiu ce investitor şi după aceşti şapte ani aflam că, de fapt, intră în lichidare, intră în insolvenţă şi după aceea în faliment”, a afirmat Radu Miruţă.

Reamintim că Șantierul Naval 2 Mai SA deține 51% din acțiunile companiei în insolvență Damen Shipyards Mangalia SA, care administrează Șantierul Naval Mangalia.

Restul acțiunilor de la Damen Shipyards Mangalia SA sunt deținute de grupul olandez Damen Holding BV, însă în prezent se poartă negocieri avansate pentru ieșirea olandezilor din acționariatul companiei.

(Citește și: Statul român vrea să salveze șantierul naval Mangalia prin mecanismul european SAFE)


****

[newsman_subscribe_widget formid="nzm-container-91885-6936-62e2a1251fbbbf9d28a8dd5a"]

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: