Totul a început cu aducerea în discuție de către Germania a unei ”Europe cu 2 viteze” din punct de vedere economic:
Coagularea formatului E6 a început cu o scrisoare trimisă, pe 26 ianuarie de ministrul de Finanțe german, vicecancelarul Lars Klingbeil, omologilor săi din Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia, pe care îi invita să participe, două zile mai târziu, la o videoconferință. Obiectivul – stabilirea unei agende ambițioase pentru consolidarea rezilienței și competitivității Europei.
În ce privește primirea Poloniei în acest grup select și șansele Roâniei de a i se alătura la un moment dat, Cursdeguvernare.ro a discutat cu Piotr Kaczynski, conferențiar la European Institute of Public Administration (EIPA) și editorialist, despre criteriul care a stat la baza invitării țării sale în E6 și despre cum ar urma să funcționeze și să se dezvolte formatul: unul din deziderate e creșterea puterii de negocieri a UE în relația cu SUA.
Intenția de a scoate UE din inerția decizională binecunoscută a devenit mai clară pe 31 ianuarie, când cancelarul german, Friedrich Merz, își formula noul crez al politicii sale europene la Congresul PPE de la Zagreb: „Nu se poate ca întotdeauna ultimul să dicteze ritmul”.
Ideea că nu toate statele membre ale UE trag în aceeași direcție este aproape la fel de veche ca și UE însăși, scriu jurnaliștii de la Internationale Politik, una dintre cele mai cea importante reviste germane de politică externă.
Interesele și viziunile asupra lumii ale guvernelor UE sunt adesea modelate de factori istorici, politici și geografici, indiferent de afilierea politică. Acest lucru a dat naștere în trecut la idei precum Europa cercurilor concentrice, Europa centrală, grupul de avangardă sau Europa cu mai multe viteze.
Întrucât Friedrich Merz a fost puternic influențat de principalul gânditor al CDU în materie de politică europeană, regretatul ministru de finanțe Wolfgang Schäuble, aceste idei nu îi sunt străine actualului cancelar de la Berlin. Atât conservatorul Merz, cât și social-democratul Klingbeil sunt convinși că, pe viitor, capacitatea și viteza de acțiune a blocului comunitar trebuie să aibă prioritate față de unitatea celor 27 de state membre ale UE.
Cele 4 priorități ale E6
După videoconferința de pe 28 ianuarie, Lars Klingbeil declara:
„Având în vedere incertitudinile globale, punem un accent mai puternic pe suveranitatea europeană. Germania, Franța și alți parteneri cheie au luat inițiativa de a face Europa mai puternică și mai independentă. Ministrul francez al finanțelor, Roland Lescure, și cu mine am lansat împreună această inițiativă. Noi dăm impulsul, iar alte țări sunt binevenite să ni se alăture. Factorul decisiv în acest sens este consolidarea competitivității și a capacităților noastre de apărare”.
Ministrul de Finanțe german a prezentat, pe scurt, cele patru priorități ale E6:
- promovarea Uniunii piețelor de capital pentru a îmbunătăți condițiile de finanțare pentru companiile europene;
- consolidarea rolul internațional al monedei euro. Acest lucru înseamnă că avem nevoie de un euro digital și de propriile sisteme de plăți;
- o mai bună coordonare a cheltuielilor UE în domeniul apărării, punând un accent deosebit pe sistemele comune de armament și achizițiile comune;
- asigurarea aprovizionării cu materii prime prin coordonarea achizițiilor, constituirea de rezerve de urgență și consolidarea parteneriatelor comerciale la nivel mondial.
E6, văzut de la Varșovia. Cum ar putea funcționa
După ce PIB-ul Poloniei a depășit pragul de un trilion de dolari, țara a fost invitată, mai întâi, de președintele american Donald Trump la summitul G20 de anul acesta și apoi de Lars Klingbeil în E6, alături de marile economii europene.
Lars Klingbeil a mers personal la Varșovia, pe 2 februarie, pentru a discuta cu ministrul de finanțe polonez, Andrzej Domanski, despre obiectivele E6. „Ne-am stabilit obiectivul de a aprofunda cooperarea europeană, de a accelera ritmul și de a solicita acest lucru și Comisiei. Nu este vorba atât de adoptarea deciziilor într-un format nou, cât de găsirea unor poziții comune, astfel încât să putem promova deciziile noastre în cadrul Eurogrupului”, a spus Klingbeil, la Varșovia, referindu-se la forumul miniștrilor de finanțe din zona euro.
Andrzej Domanski l-a completat: „Trebuie să relaxăm corsetul reglementar, să simplificăm legislația, să reformăm piețele noastre și să valorificăm pe deplin puterea pieței comune europene și a celor aproape 500 de milioane de consumatori ai acesteia”.
Ministrul polonez a mai afirmat că Europa se află într-o cursă. „O cursă pentru competitivitate, pentru construirea unei puteri economice reale, iar pentru a realiza acest lucru, trebuie să accelerăm”, a declarat el.
Expert polonez, pentru CursDeGuvernare: Grupul celor 6, gândit pentru negocieri cu Trump
Cursdeguvernare.ro a discutat cu Piotr Kaczynski (foto), conferențiar la European Institute of Public Administration (EIPA) și editorialist, despre criteriul care a stat la baza invitării țării sale în E6 – PIB-ul de peste un trilion de dolari – și despre cum ar urma să funcționeze și să se dezvolte formatul.
„Ministrul german Klingbeil consideră acest indicator, PIB-ul, ca fiind o modalitate foarte directă și simplă de evaluare. El spune: «Aveți o economie de un trilion, faceți parte din grup». Pentru că asta înțelege Trump. Dacă americanii îl vor întreba cine este din Europa, el va răspunde: «Ei bine, cele mai mari economii din Europa sunt cele șase. Noi suntem!», explică Piotr Kaczynski. Însă atrage atenția că pentru ca strategia să funcționeze cele 6 țări trebuie să aibă o viziune comună aspra temelor de negociere cu liderul de la Casa Albă.
E6 ar urma să asigure și tracțiunea în interiorul UE pentru identificarea mai rapidă a unui răspuns coordonat în situații în care „apare ceva nou” de peste Ocean sau din Asia. „Ministru de Finanțe german a spus că E6 nu este un grup care ia decizii, ci unul care are scopul de a se asigura că, atunci când apare ceva nou, statele UE se vor coordona între înainte de a spune ceva. Când ceva se întâmplă – să zicem – la Washington sau pe piețele internaționale, când vine dimineață dinspre Hong Kong sau Tokyo dimineața sau după-amiaza din New York, atunci trebuie să ai o reacție, iar ei (cei din E6 și restul de 21 membri UE, n.r.) trebuie să-și coordoneze imediat răspunsurile”, adaugă expertul polonez.
Simplificând, mai spune el, este ca atunci când vrei să mergi într-o excursie cu școala și te numeri printre cei care au inițiativa în legătură cu destinația, într-un grup de 20-30 de elevi. „Ei înțeleg că nu este vorba de a impune decizii tuturor celorlalți, ci de a se asigura că acele idei vor avea șanse de succes, spre binele tuturor”, precizează Kaczynski.
România să nu fie îngrijorată că nu e în E6, ci să vină cu noi ințiative
Piotr Kaczynski este conștient de riscul ca o inițiativă precum E6 și ideea unei „Europe cu două viteze” să stârnească îngrijorare în statele UE cu un PIB mai mic de un trilion de dolari, precum România, care se vor simți excluse. Totuși, spune el, există soluții pentru ca acestea state să își facă auzită vocea în continuare.
„Bucureștiul nu ar trebui să fie prea îngrijorat în legătură cu E6. Dacă România vrea să aibă rol de coordonator pe o temă importantă, o poate face în afara E6. Formați un nou grup cu orice altă țară pentru a coordona o chestiune importantă pentru România ca, de exemplu, Republica Moldova sau Marea Neagră. Și mai sunt și alte chestiuni, precum transportul feroviar dinspre Ucraina prin România, coridoarele de transport din China către Europa, care trec prin Balcani. Deci depinde de Guvernul român să vină cu o nouă inițiativă. Dacă există ceva ce românii ar dori să propună, nu va fi nicio problemă”, concluzionează Kaczynski.
După scrisoarea lui Lars Klingbeil și videoconferința de pe 28 ianuarie, urmează prin întâlnire fizică a miniștrilor din E6, pentru a stabili un plan de acțiune și un mod de lucru. Cel mai probabil, aceasta va avea loc în marja următoarei reuniuni a Eurogrup, programată pe 16 februarie.
(Citește și: ”Cristian Grosu / 7 certitudini care să ne scoată pe noi, europenii, din dărâmătoarele iluzii”)
(Citește și: „Cancelarul german Friedrich Merz, critici la adresa UE: ”Prea regaliană, prea birocratică, prea lentă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
