Premierul Bolojan despre 2026: Măsurile de corectare a deficitului se vor încheia – Ce e în pachetul de relansare economică – Problema bugetelor locale și reforma administrației – Poziția față de criticile PSD

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut vineri un amplu interviu la Radio România Actualități în care a anunțat că impozitele pe proprietate nu vor fi majorate în 2027 și că nu se vor lua noi măsuri de taxare, dar și că vârsta de pensionare pentru anumite categorii speciale va fi crescută la vârsta standard de pensionare. În același timp, premierul a spus că schema de plafonare-compensare pentru consumatorii de gaze naturale ar putea fi prelungită din nou, pentru o perioadă limitată de timp.

Bolojan a vorbit despre tensiunile politice de la București, despre pachetele de reformă a administrației publcie – și dezechilibrele bugetare aferente – și cel de relansare economică, despre strategia guvernului pentru economia României și despre indicatorii macroeconomici care vor fundamenta bugetul pe 2026.

”Măsurile de corectare a deficitului se vor încheia în acest an”

Șeful Guvernului a punctat că jumătate din investițiile publice din România sunt realizate prin autoritățile publice locale, dar în ciuda volumului mare acestea sunt investiții care nu prezintă efecte mari de antrenare în economie.

Potrivit acestuia, deficitul pe metodologia națională a fost de 7,7% din PIB în 2025, dar pe metodologia europeană acesta va fi de aproximativ 8% din PIB, după contabilizarea arieratelor acumulate la bugetul de stat.

”Acest an este unul în care măsurile de corectare a deficitului se vor încheia. (…) Atunci când ai astfel de deficite, de 9,3% cum am avut noi în 2024 pe care trebuie să le corectezi, nu există nicăieri corecții de asemenea deficite fără niște costuri. Pentru că a corecta astfel de deficite este într-o formă simplificată exact cum ai trata un om care are probleme de sănătate. Aici e vorba de sănătatea economică și orice tratament are niște costuri și niște dureri”, a declarat Bolojan.

Acesta a explicat că ”cu cât ai redus situația mai mult în 2025, cu atât mai mult efectele pe anul acesta vor fi mai scăzute”.

”România s-a angajat să ajungă la un deficit de 3% în 2030. Avem o scară pe care trebuie să coborâm. Daca ai coborât 2 trepte într-un an, înseamnă că anul viitor va trebui să faci o coborâre mai mică”, a notat Bolojan.

Prezentăm în continuare principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan.

Despre investiții, proiectele pe fonduri europene și dezechilibrele din bugetele UAT-urilor:

• Fondurile europene au 30.000 proiecte deschise în România, nu există niciun UAT fără un proiect în lucru în momentul de față

• Aceste proiecte nu mai pot fi finanțate în cea mai mare parte din pârghiile actuale. Prin urmare a fost nevoie să creștem taxele locale ca măcar o parte din acest efort de a îmbunătăți viața oamenilor din România să fie asigurată de beneficiari

• 3% din investițiile României sunt realizate de autoritățile locale

• Pentru a avea investiții trebuie să corectăm lucrurile făcute prost, să nu avem rețele de canalizare acolo unde doar 20% din case se racordează – altfel 80% (din bani) se aruncă pe geam. (…) Banii trebuie direcționați către investiții care rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare. Și în 2024 și în 2025 am avut niște investiții enorme, deci am pompat foarte multe investiții care dacă ar fi avut un efect de multiplicare bun ar fi generat o creștere economică. Dar s-a văzut că creșterea noastră economică a început să scadă – deși investițiile erau cele mai mari, pentru că evident aceste investiții nu au un efect de antrenare mare

• O bună parte din aceste proiecte sunt pe programul Anghel Saligny sau pe programele care vin de la Ministerul Educației (pentru renovarea și eficiența energetică a școlilor), o altă parte pe cele ale Ministerului Dezvoltării pentru eficiența energetică. Gestionarea acestora este importantă pentru că sunt aproape jumătate din investițiile României – 3% din PIB sunt investiții prin autoritățile locale din România
• Costul reducerii deficitului trebuie preluat și de aparatul de stat

• 2 treimi din UAT-uri au nevoie de reduceri de personal. Aceste resurse sunt acum direcționate în altă parte (în salariile bugetarilor locali – n.r.), în loc să avem mai multe drumuri în condiții mai bune, servicii de sănătate mai bune

Despre angajarea răspunderii pe pachetele de reformă a administrației publice și relansare economică și creșterea vârstei de pensionare la anumite categorii speciale

Bolojan a spus că guvernul își va angaja răspunderea concomitent pe cele 2 pachete, de reformă a administrației publice locale, respectiv cel de relansare economică.

• Trebuie să lucrăm la componenta de energie, care afectează competitivitatea economiei românești. Trebuie să producem mai mult,pe gaz de exemplu.

•  Avem două centrale importante într-o fază avansată – Iernut și Mintia. Proiectul de la Iernut a fost prost manageriat, dar anul acesta trebuie să-l finalizăm. Deci trebuie să creștem capacitatea de producție pe gaz, trebuie să ne terminăm hidrocentralele și lucrăm la asta.

• E nevoie să ne creștem capacitatea de stocare. Este anormal să avem capacitate de producție în exces la orele de vârf ale zilei, iar seara, când este sub-producție, să avem lipsă. Dacă ceea ce putem produce ieftin la prânz, în exces, am stoca, în câteva ore după aceea, spre seară, am putea să vindem. Dar instalarea a sute de megawati de capacitate de stocare nu poate fi făcută de pe o zi pe alta. Dacă cei care au fost plătiți la Hidroelectrica, de exemplu, sau la alte companii, n-au făcut ceea ce trebuie ani de zile, întârzirile sunt foarte mari. 

• Pe partea de valorificare a gazului, care va veni suplimentar din Marea Neagră, după 2027 încolo, trebuie să gândim formule de susținere a industriei care să consume acest gaz.

• Pot fi pachete care să stimuleze anumite domenii care pot fi relevante, prin acordarea unor deduceri pentru investițiile făcute, din impozitele pe profit, prin acordarea unor ajutoare de stat în așa fel încât prin măsuri suplimentare de simplificare, de debirocratizare, de scurtare a termenelor de avizare, plus schemele de sprijin și rezolvarea problemelor de bază, să ne punem economia pe baze sănătoase în așa fel încât România să se dezvolte în următorii ani.

• Acest an este un an în care, practic, măsurile de corectare a deficitului se vor încheia. Nu vor mai crește taxe și impozite, greutatea va fi preluată și de către aparatul de stat, trebuie să închidem componenta de nedreptăți pentru că cât timp nu se rezolvă aspectele care deranjează foarte mult pe oameni e greu să ai o încredere socială serioasă și în a doua jumătate a acestui an se vor vedea, treptat-treptat, efectele acestor măsuri.

• Legislația va defini pachetele de sprijin care să susțină, de exemplu, componentele de cercetare-dezvoltare, care să susțină investițiile străine în România pentru a le atrage, care să susțină anumite sectoare care au valoare în viitor, de exemplu, componentele de metale rare.

• În aceste zile se definitivează toate aceste detalii și până săptămâna viitoare, aceste două pachete ar trebui să fie integral finalizate. 

• Creșterea vârstei de pensionare va fi adoptată printr-un proiect ulterior legislației privind reforma în administrație.

• Pentru toate categoriile care astăzi se pensionează la 48, 49, 50 de ani. Nu mai putem să ducem aceste lucruri, trebuie să facem aceste corecturi

Despre angajarea răspunderii

• Procedura de angajare a răspunderii e o procedură care durează mai multe zile. Atunci când am spus că în prima parte a lunii februarie, am luat în calcul închiderea procedurii în prima parte a lunii februarie. Deci ținta este să angajăm răspunderea guvernului înainte de data de 1 februarie. E o problemă pur și simplu ce ține de convocarea Parlamentului într-o sesiune extraordinară.  De luni într-o săptămână începe activitatea parlamentară și atunci este și o logică de a nu mai face încă o ședință cu câteva zile înainte, la finalul săptămânii.

Despre tensiunile politice din Coaliție și susținerea guvernului

• Susținerea guvernului, înafară de declarațiile publice, se testează în Parlament. Și atunci când guvernul își va suma răspunderea va fi testul de susținere parlamentară. În condițiile în care se depune o moțiune de cenzură, după aceea, sigur că se va face un vot pe această temă și se va testa această susținere. Nu am niciun fel de probleme (temere – n.r.) pe această temă.

• Aș comenta doar un singur lucru: unul din elementele importante care ține de predictibilitatea unei țări, unul din elementele importante care formează încrederea  piețelor și a investitorilor și costul dobândrilor  ține și de stabilitatea politică. Cu cât senzația de instabilitate politică este mai mare și dacă te uiți, într-adevăr, pe zona de declarații publice poate părea acest lucru, cu atât această senzație de impredictibilitate este mai mare, ceea ce nu ajută nici economia și nici percepția vis-a-vis de o țară.  Dar nu este niciun fel de problemă.

• Atunci când ai astfel de deficite, de 9,3% cum am avut noi în 2024, pe care trebuie să le corectezi, nu există nicăieri corecții de asemenea deficite fără niște costuri. Pentru că a corecta astfel de deficite este într-o formă simplificată exact cum ai trata un om care are probleme de sănătate. Aici e vorba de sănătatea economică și orice tratament are niște costuri și niște dureri.

Despre competiția în PNL și criticile de la PSD despre reducerea deficitului

• Nu e o problemă legată de premier. Indiferent cine ar fi el, probleme acestea rămân. Din cauza acestor probleme, rezolvate parțial până acum, nu a fost o apetență pentru această poziție în vara anului trecut.

• Doar în media, doar în zona de speculatii, apar astfel de lucruri (despre competitor în PNL pentru poziția de premier). Eu în relațiile cu toți colegii mei nu am constatat acest lucru. Dar nu asta este temerea mea.

• Deficitul pe 2025 care a fost anunțat este deficitul pe cash. Adică deficitul pe bani efectiv platiți, care însă este un deficit de etapă. Pentru că el se finalizează în martie, atunci când se înregistrează și datoriile cu care România, guvernul, sau alte autorități intră în anul următor. Adică în 2026. În momentul în care se adaugă și aceste datorii vom depăși foarte probabil 8%. În 2024 deficitul a fost pe 2 componente: 8,7% pe cash și după care, când s-au adunat arieratele și datoriile a devenit 9,3%. Acum suntem la 7,7% și când se vor aduna arieratele statului vor fi câteva puncte procentuale – cu siguranță vom avea un deficit mai mare. Pe de altă parte, cu cât ai redus situația mai mult, cu atât mai mult efectele pe anul acesta vor fi mai scăzute. Pentru că România s-a angajat să ajungă la un deficit de 3% în 2030. Avem o scară pe care trebuie să coborâm. Daca am coborât 2 trepte într-un an, înseamnă că anul viitor va trebui să faci o coborâre mai mică

• Este surprinzător să vezi un partid din coaliție care are și el meritul de a ajunge în această situație, pentru că acest rezultat de reducere a deficitului este un efort de echipă a tuturor minișilor, al Parlamentelor care au subținut proiecte de legi, pentru că fără reducerea cheltuielor în administrație, fără sporurile de condiții vătămătoare care au fost reduse, fără cele 10% la fondele europene care au fost reduse, fără măsurile din educație care au fost luate, nu puteam să ne reducem cheltuiele de salarii într-o lună de la 14,2-14,3 miliarde la 13,6 miliarde în ultimele luni, în așa fel încât să avem un trend decedent al cheltuielor de salarii. Și așa mai departe.

Despre schema de plafonare la gaze naturale

• Deci mai avem restanțe în zona de energie, mai avem în zona de sănătate, de exemplu, de concedii medicale, plata concediului medical.

• Într-un an de zile, România plătește concedii medicale de aproximativ 6 miliarde de lei, ceea ce este o sumă destul de mare.

• Anul trecut am recâștigat credibilitatea României în fața piețelor, iar atingerea țintei de deficit era o necesitate pentru că, din păcate, în anii trecuți nu ne-am respectat angajamentele și țintele de deficit. A fost un obiectiv important și asta contribuie la scăderea dobânzilor pe care le plătește România.

• Anul acesta, în calculul de scădere a ratei inflației, schemele de protecție în zona de gaz sunt un element important și facem în aceste zile toate calculele în așa fel încât schema de plafonare care expiră în primăvară, să vedem ce decizie vom lua, care sunt simulările legate de piața de gaz, care sunt posibilele efecte și care ar fi efectele în zona inflaționistă, pentru că întotdeauna o creștere a costului energiei, că este energie electrică sau este gaz, are un impact pe tot lanțul la aceste componente intrând practic în fiecare produs pe care îl avem în România.

• Deci lucrăm la analiza acestei scheme de plafonare în așa fel încât să vedem care sunt evoluțiile în perioada următoare. Nu este certă eliminarea plafonării, dar nici nu putem lungi foarte mult, pentru că noi avem o procedură de infringement, deci încălcăm o directivă europeană cu această formulă de plafonare și nu mai avem foarte mult timp, e vorba doar de nivel de luni în care am mai putea să facem o anumită formulă tranzitorie. Trebuie să vedem cum vom disciplina lucrurile în perioada următoare, cel mult într-o săptămână, două vom lua o decizie pe baza analizelor care se fac în așa fel încât să fie o decizie predictibilă cu câteva luni de zile înainte, în așa fel încât piața de gaz să poată să se așeze și să nu ajungem până foarte aproape de luna aprilie. 

Despre indicatorii macro din buget și ce sumă va fi la investiții

• Am putea ținti un PIB care să depășească 2.000 de miliarde de lei, am putea fi în situația în care să țintim un deficit care să se apropie de 6%. Aici sunt discuții tehnice în aceste zile. Adică să fie un pic peste 6%, dar cât mai aproape de 6% în așa fel încât să avem un acord și cu echipa tehnică a Comisiei Europene, să ne respectăm și angajamentul financiar luat de reducere a deficitului, pentru că noi în fiecare an avem ținte de reducere.

• De asemenea, partea de reducere a inflației este importantă. Am putea să ajungem la o inflație care să fie puțin peste 4%. Cam acestea sunt niște indicatori importanți pe care se poate construi bugetul și săptămâna viitoare Ministerul de Finanțe va anunța detaliile

• Vom avea o componentă importantă de investiții și în acest an, mai mare decât media țărilor din UE în general, pentru că e un an în care se suprapun mai multe bugete de investiții, iar cel mai important dintre ele este programul PNRR. Avem de cheltuit până în luna august aproape 11 miliarde de euro, o sumă la care se adaugă încă 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune. Ca atare, principala concentrare este să nu pierdem acești bani, cel puțin cei din PNRR, și întrucât absorția lor înseamnă și alte cheltuieli din bugetul național sau din bugetele locale, sume care nu sunt eligibile, atunci, practic, grosul bugetului va fi direcționat către finalizarea acestui program în așa fel încât să menținem zona de construcții într-o capacitate economică bună și, sigur, să ne absorbim banii europeni. Asta înseamnă că, de exemplu, la nivel național, din cele aproximativ 23-24 de miliarde de euro pe componenta de investiții, mai mult de jumătate vor fi fondurile europene.

• La sistemul de sănătate vom avea un buget care, pentru prima dată după foarte mulți ani de zile, CASS-ul aproape că va acoperi partea de sănătate. Extinderea contribuției la sănătate ne-a crescut baza de impozitare, deci veniturile sunt mai mari în sanătate, ceea ce înseamnă ca vom degreva ușor bugetul de stat – vom mai face niște economii pe această componentă.

Despre taxele pe proprietate în 2027 și impozitarea locuințelor la valoarea de piață

• Nu ar urma să crească taxele pe proprietate în 2027, dar România, prin PNRR, s-a angajat că va pregăti un model de calcul în care impozitul pe proprietate să se facă la valoarea de piață.  În aproape toate țările europene impozitarea proprietății se face la valoarea de piață.

• Noi am rămas cu niște indicatori vechi în care valoarea era una de tip contabil, definită, după care se aplicau diferite procente funcție de localitate, în funcție de zonarea localității și așa mai departe. Anul acesta am încercat să venim cu o formulă care să se apropie de valoarea de piață medie din România. În momentul în care acest soft, care este în lucru la Ministerul de Finanțe, printr-o colaborare cu Banca Mondială, va fi finalizat în acest an, el va primi date din piață. Toate tranzacțiile care se fac în România trebuie comunicate într-un sistem în așa fel încât, din sutele de mii de tranzacții care se fac într-un an de zile să determini valoarea de piață a unor imobile în zona Militari, de exemplu, în București sau într-un cartier din Timișoara sau din Iași și așa mai departe, sau într-o comună din România. Deci, ar trebui ca, din 2027, primăriile și cetățenii să aibă un soft în care să se vadă valoarea de piață a imobilelor din fiecare localitate, cât de cât pe zone, care să fie o bază de calcul pentru impozitele locale. Deci, nu e vorba de o creștere, e vorba pur și simplu de o rafinare, de o granulare a acestor date pe care astăzi nu le avem. Lucrăm la ele. 

• Una este valoarea de piață și alta este procentul. Deci, valoarea unui impozit se determină din două componente. Baza, valoarea de piață, și procentul de impozitare. Primăriile vor avea posibilitatea să regleze acest procent. Chiar dacă, ipotetic, baza de impozitare, valoarea de piață este mai mare decât valoarea de astăzi. Astăzi e undeva, cred, în jur de 500 euro, puțin peste 500 de euro pe metru pătrat. Sigur, în zona de rural este mai mică. Sigur, în zona de urban este mai mare. Dar acest calcul va putea fi reglat de către primării în așa fel încât nivelul impozitelor din România să nu fie diferit într-o proporție generală în 2027 față de 2026. 

Despre numirea unui ministru la Educație și acuzația de plagiat la adresa ministrului Justiției Radu Marinescu

• Trebuie să încercăm să închidem numirea (noului ministru de la Educație) până la sfârșitul acestei luni. Vom avea o discuție în conducerea partidului și vom anunța după ce se dă un vot. Discut cu colegii noștri și vom la o decizie. 

• A apărut această acuzație de plagiat pe care domnul Marinescu ar fi făcut-o în urmă cu, nu știu, 15-20 de ani. Am mai spus asta, am încercat să-mi evaluez ministrii după ce fac în timpul mandatului. Pentru că ei au susținerea politică pe care o au cum are și domnul Marinescu, așa cum s-a văzut și în spațiul public. Și înțeleg că există contestații depuse la Comisia de Etică a Universității din Craiova acolo unde dânsul are doctoratul și, practic, această comisie va trebui să ia o decizie într-un sens sau în altul.

• Eu am spus-o și o repet, plagiatul este un furt și orice om rațional înțelege că e un lucru cu care nu poți să te lauzi.

• Am discutat cu domnul Marinescu această chestiune și dânsul mi-a spus că el și-a susținut această lucrare de doctorat în condiții în care au respectat toate prevederile, că nu s-a plagiat. Asta mi-a comunicat dânsul.

Despre vizita recentă a comandantului trupelor NATO în România, americanul Alexus G. Grynkewich

• Am discutat despre contribuția României pe componenta de buget de apărare,  despre dotările care țin de Armata Română, despre situația trupelor NATO în România, despre percepția dânsului despre ceea ce se întâmplă în Ucraina, despre durata și etapele până la care UE și-ar putea asigura într-o măsură mai mare apărarea. A fost o discuție bună. Am văzut un om competent, un om determinat.

• E adevărat că avem războiul din Ucraina dar astăzi nu există un risc de conflict legat de România. Sinteza discuțiilor este că NATO își va menține o prezență importantă în România, că lucrăm împreună în așa fel încât infrastructura militară pe care o are România să se îmbunătățească.

• Mai avem planuri de dotare ale Armatei Române, ca responsabilitate față de NATO, planuri pe care trebuie să le îndeplinim. Programul SAFE, care este în momentul de față într-o fază de negociere cu Comisia Europeană pe detalii, pe proiecte rezolvă acest lucru. 

• De asemenea s-a discutat despre pregătirea în comun și a apreciat ceea ce a făcut Armata României pentru NATO, pentru prezența trupelor noastre peste tot acolo unde a fost nevoie în acești ani. 

Despre rezultatele României la Davos și întâlnirea ministrului Energiei Bogdan Ivan cu Eric Trump, fiul președintelui SUA Donald Trump

• Am vorbit astăzi telefonic, de exemplu, cu domnul Ivan și a rămas că luni ne întâlnim pentru a discuta despre ceea ce s-a întâmplat la Davos din punctul dânsului de vedere. 

• Domnul ministru înțeleg că a fost într-un panel și deci se vede ceea ce a prezentat urmărind acel panel. La aceste întâlniri, în afară de a prezenta pachetul tău de proiecte, viziunea ta, este și o ocazie de întâlniri, de contact și trebuie văzută întâlnirea respectivă (cu Eric Trump ) probabil ca o astfel de întâlnire de contact.

Despre climatul internațional și economia României în 2026

• Sper ca 2026 să fie un an al relansării. Aceasta este credința mea văzând ceea ce s-a întâmplat în 2025.

• Climatul internațional din punct de vedere economic nu este foarte favorabil, nici n-a fost nici anul trecut, pentru că avem acest război în Ucraina care are anumite efecte. Am avut problemele tarifare dintre SUA și UE cu alte efecte, vedem ce se întâmplă legat de faptul că China, un mare producător global, își extinde ofertele inclusiv pe piețele europeane, suplimentar, iar prețurile produselor chinezești sunt în general competitive.

• În acest climat noi trebuie să facem ceea ce ține de noi să punem economia românească într-o situație cât mai bună. Să stabilim reguli corecte pentru ca oamenii să poată să-și pună în valoare calitățile, iar acolo unde este nevoie de amorsare pentru a dezvolta anumite zone să o facem programat și să lucrăm serios aceste lucruri în așa fel încât, de exemplu, să nu ne vindem gazul în 2028 așa cum ne vindem cerealele, ci să îi adăugăm o valoare adăugată procesându-l, prelucrându-l în România. Dar pentru asta avem nevoie de companii, de industrie care să proceseze acest gaz, ceea ce înseamnă să susținem anumite sectoare și să atragem investiții străine în continuare și să dezvoltăm țara noastră.  

(Citește și: ””Tichia de mărgăritar a Reformei”: Au apărut CRONICILE 73: Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)

(Citește și: Datele dezastrului bugetar din administrația locală: Primăriile colectează 1,5% din PIB, față de 5,4% media UE. Transferurile de la bugetul de stat sunt de 7,4% din PIB, cam cât întreg deficitul din 2025)

(Citește și: Asumarea reformei administrației, amânată pentru începutul lunii februarie – după adoptare urmează elaborarea bugetului)

***